SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE "TRANSGAZ" S.A.

SITUAŢII FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2010

ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANĂ

SITUAŢII FINANCIARE

CUPRINS	PAGINA

Raportul auditorilor independenţi	-
Situaţia poziţiei financiare	1
Situaţia rezultatului global	2
Situaţia modificărilor capitalurilor proprii	3
Situaţia fluxurilor de numerar	4
Note la situaţiile financiare	5 - 65

SITUAŢIA POZIŢIEI FINANCIARE (exprimată în mii lei, dacă nu se specifică contrariul)

	Nota	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009 (retratat)	31 decembrie 2008 (retratat)
ACTIV
Active imobilizate
Imobilizări necorporale	9	2.526.600	2.245.125	1.970.842
Imobilizări corporale	7	732.358	726.170	747.225
Active financiare disponibile pentru vânzare	10	38.333	14.423	475
Clienţi şi alte creanţe	12	-	6.716	-
		3.297.291	2.992.434	2.718.542
Active circulante
Stocuri	11	27.629	34.877	40.362
Clienţi şi alte creanţe	12	349.985	260.716	256.385
Numerar şi echivalent de numerar	13	197.511	196.566	301.587
		575.125	492.159	598.334
Total activ		3.872.416	3.484.593	3.316.876
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
Capitaluri proprii
Capital social	14	559.157	559.157	559.157
Prime de capital	14	247.479	247.479	247.479
Alte reserve	15	1.265.797	1.265.797	1.265.797
Rezultatul reportat	15	950.747	736.592	619.340
		3.023.180	2.809.025	2.691.773
Datorii pe termen lung
Împrumuturi pe termen lung	16	78.710	41.569	99.074
Provizion pentru beneficiile angajaţilor	22	25.513	23.293	22.156
Venituri în avans	17	296.388	174.729	127.920
Impozit amânat de plată	18	85.340	89.326	18.458
		485.951	328.917	267.608
Datorii curente
Furnizori şi alte datorii	19	296.652	261.520	270.823
Provizion pentru riscuri şi cheltuieli	21	5.736	185	-
Impozit curent de plată	18	22.126	25.794	14.589
Împrumuturi pe termen scurt	20	38.771	59.152	72.083
		363.285	346.651	357.495
Total datorii		849.236	675.568	625.103
Total capitaluri proprii şi datorii		3.872.416	3.484.593	3.316.876

Prezentele situaţii financiare au fost aprobate de Consiliul de administraţie la data de 29 iulie 2011.

Florin Cosma Radu Moldovan Director general Director economic

Notele de la 1 la 32 fac parte din aceste situatii financiare.

Această versiune a raportului nostru reprezintă o traducere după original, care a fost întocmit în engleză. Au fost luate toate măsurile posibile pentru a ne asigura că traducerea constituie o reflectare fidelă a originalului. Totuşi, în toate problemele legate de interpretarea informaţiilor, a punctelor de vedere sau a opiniilor, versiunea în limba originală a raportului nostru prevalează faţă de prezenta traducere.

(1)

SITUAŢIA REZULTATULUI GLOBAL (exprimată în mii lei, dacă nu se specifică contrariul)

	Nota	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009 (retratat)
Venituri		1.308.103	1.181.930
Alte venituri	23	29.626	32.060
		1.337.729	1.213.990
Amortizare	7, 9	(142.993)	(135.712)
Indemnizaţii, salarii şi alte cheltuieli
de natură salarială		(250.201)	(239.549)
Gaz, materiale şi consumabile utilizate		(152.028)	(173.813)
Cheltuieli cu redevenţe		(130.810)	(118.193)
Întreţinere şi transport		(127.445)	(98.848)
Alte beneficii acordate angajaţilor	27	(49.930)	(50.898)
Impozite şi alte sume datorate Statului		(20.972)	(6.732)
Provizion pentru beneficiile angajaţilor	22	38	915
Provizion pentru datorii şi cheltuieli	21	(5.551)	(185)
Alte cheltuieli de exploatare	24	(27.505)	(34.586)
Profit din exploatare		430.332	356.389
Venituri financiare	25	34.165	38.453
Cheltuieli financiare	25	(25.881)	(20.800)
Profit înainte de impozitare		438.616	374.042
Cheltuiala cu impozitul pe profit	18	(71.167)	(133.517)
Profit net aferent perioadei şi rezultat global total aferent perioadei		367.449	240.525
Rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat (exprimat în lei pe acţiune)	29	31,21	20,43

Notele de la 1 la 32 fac parte din aceste situatii financiare.

(3)

SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALURILOR PROPRII (exprimată în mii lei, dacă nu se specifică contrariul)

	No ta	Ca i l s ia l ta p oc	Pr im de e i l ta ca p	A l te re ze rv e	Re l l ta tu zu ta t re p or	To l c i lu i ta ta ap r i i p ro p r
So l d la 1 ian ie 2 0 0 9 ua r		5 5 9. 1 5 7	2 4 7. 4 7 9	1. 2 6 5. 7 9 7	6 1 9. 3 4 0	2. 6 9 1. 7 7 3
f i i r l lo ba l l a fer lu i Pr t ş ta t g to ta t a o ez u en nu Tr i i c ion i i ţ ţ an za c u a c ar		-	-	-	1 9 1. 1 8 3	1 9 1. 1 8 3
D iv i de de fer lu i 2 0 0 8 te n a en an u	1 5	-	-	-	( 1 2 3. 2 7 3 )	( 1 2 3. 2 7 3 )
So l d la 3 1 de br ie 2 0 0 9, ta t ce m ra p or		9. 1 5 5 5 7	2 4 4 9 7. 7	1. 2 6 9 5. 7 7	6 8 2 0 7. 5	2. 9. 6 8 3 7 5
l a do i i Im ăr I F R I C 1 2 tu t p ac p So 3 1 ie 2 0 0 9, l d la de br tr ta t ce m re a	3. 2 3	- 5 5 9. 1 5 7	- 2 4 7. 4 7 9	- 1. 2 6 5. 7 9 7	4 9. 3 4 2 7 3 6. 5 9 2	4 9. 3 4 2 2. 8 0 9. 0 2 5
f i i r l lo ba l l a fer lu i Pr t ş ta t g to ta t a o ez u en nu		-	-	-	3 6 4 4 9 7.	3 6 4 4 9 7.
Tr i i c ion i i ţ ţ an za c u a c ar iv i de de fer lu i D 2 0 0 9 te n a en an u	1 5	-	-	-	( ) 1 5 3. 2 9 4	( ) 1 5 3. 2 9 4
So 3 1 ie 2 0 1 0 l d la de br ce m		9. 1 5 5 5 7	2 4 4 9 7. 7	1. 2 6 9 5. 7 7	9 0. 4 5 7 7	3. 0 2 3. 1 8 0

Notele de la 1 la 32 fac parte din aceste situatii financiare.

SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR (exprimată în mii lei, dacă nu se specifică contrariul)

	Nota	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009 (retratat)
Numerar generat din exploatare	26	522.217	418.793
Dobânzi plătite		(4.921)	(10.750)
Dobânzi primite		14.907	34.555
Impozit pe profit plătit		(78.820)	(51.445)
Intrări de numerar net din
activitatea de exploatare		453.383	391.153
Flux de numerar din activităţi de investiţii Plăţi pentru achiziţia de imobilizări
corporale şi necorporale		(404.144)	(373.157)
Încasări din cedarea de imobilizări corporale		355	92
Achiziţia de investiţii financiare, net		(23.902)	(13.948)
Numerar net utilizat în activităţi de investiţii		(427.691)	(387.013)
Flux de numerar din activităţi de finanţare
Dividende plătite		(152.831)	(122.501)
Numerar din taxe de conectare	17	81.248	45.359
Încasări din împrumuturi pe termen lung		75.500	-
Rambursarea împrumuturilor pe termen lung		(28.664)	(32.019)
Numerar net generat din / (utilizat în) activităţi de finanţare		(24.747)	(109.161)
Modificarea netă a numerarului şi echivalentului de numerar		945	(105.021)
Numerar şi echivalent de numerar la început de an	13	196.566	301.587
Numerar şi echivalent de numerar la sfârşit de an	13	197.511	196.566

Notele de la 1 la 32 fac parte din aceste situatii financiare.

NOTE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

1. INFORMAŢII GENERALE

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale – SNTGN Transgaz SA ("Societatea") are ca activitate principală transportul şi distribuţia gazelor naturale. De asemenea, Societatea întreţine şi exploatează sistemul naţional de transport al gazelor, este implicată în tranzitul internaţional al gazelor naturale şi desfăşoară activităţi de cercetare şi proiectare în domeniul echipamentelor pentru industria de gaze naturale. Acţionarul majoritar al Societăţii este Statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Societatea a fost înfiinţată în mai 2000, în urma mai multor reorganizări ale sectorului de gaze din România; predecesoarea sa a făcut parte din fostul monopol naţional de gaz SNGN Romgaz SA ("Fosta societate") care a fost reorganizată în baza Hotărârii Guvernului 334/2000.

Sectorul de gaze este reglementat de "Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energie" – "ANRE". Principalele responsabilităţi ale ANRE sunt următoarele:

emiterea sau retragerea licenţelor pentru companiile care operează în sectorul gazelor naturale;
publicarea contractelor cadru de vânzare, transport, achiziţie şi distribuţie a gazelor naturale;
stabilirea criteriilor, cerinţelor şi procedurilor legate de selecţia consumatorilor eligibili;
stabilirea criteriilor de fixare a preţurilor şi a metodelor de calcul pentru sectorul de gaze naturale.

Societatea are sediul social în Piaţa I.C. Motaş nr. 1, Mediaş, România.

Prezentele situaţii financiare au fost autorizate pentru a fi emise de către Consiliul de administraţie la data de 29 iulie 2011.

Din ianuarie 2008, societatea este listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria întâi a pieţii, sub simbolul TGN.

2. CADRUL OPERAŢIONAL AL SOCIETĂŢII

România

România prezintă încă anumite caracteristici ale unei economii în curs de dezvoltare, incluzând inflaţia relativ ridicată şi ratele mari ale dobânzii. Criza financiară globală a avut un impact puternic asupra economiei româneşti începând cu jumătatea anului 2008:

(i) Scăderea activităţii economice la nivel internaţional a avut ca rezultat scăderea veniturilor din exporturi, diminuarea cererii interne şi mai puţini bani expediaţi de românii care lucrează în străinătate. Economia românească a scăzut în 2009 şi 2010.
(ii) Creşterea primei de risc în România şi pe pieţele emergente au avut ca rezultat creşterea costurilor de finanţare externe. România a fost degradată ca nivel al investiţiilor de către principalele agenţii de rating în 2009.
(iii) Deprecierea leului românesc faţă de valutele forte (cursul de schimb oficial pentru moneda europeană EURO (EUR) al Băncii Naţionale a României ("BNR") a crescut de la 3,7348 lei la 1 octombrie 2008 până la 4,2282 lei la 31 decembrie 2009 şi la 4,2848 lei la 31 decembrie 2010) a crescut valoarea datoriei în valută, care a sporit considerabil în ultimii ani.
(iv) Ca urmare a diminuării activităţii economice, veniturile guvernului au scăzut şi acesta a înregistrat un deficit fiscal considerabil în 2009 şi 2010.

Unii debitori ai Societăţii au fost afectaţi negativ de mediul financiar şi economic care, la rândul său, a afectat capacitatea acestora de a rambursa sumele datorate. Deteriorarea condiţiilor economice pentru împrumutători şi debitori s-a reflectat în estimările revizuite ale fluxurilor de numerar viitoare la evaluarea deprecierii.

Volumul finanţării disponibile, în special din străinătate, s-a redus semnificativ de la începutul crizei. Astfel de circumstanţe pot afecta capacitatea Societăţii de a obţine noi împrumuturi în viitor, în aceleaşi condiţii.

Legislaţia fiscală şi cea monetară din România au suferit diferite interpretări şi modificări frecvente, care, împreună cu alte impedimente legale şi fiscale contribuie la provocările cu care se confruntă în prezent entităţile care operează în România.

Viitoarea orientare economică a României depinde în mare măsură de eficacitatea măsurilor economice, financiare şi monetare luate de guvern, precum şi de evoluţia fiscală, legală, de reglementare şi politică. Conducerea nu poate să estimeze evoluţia mediului economic care ar putea avea impact asupra operaţiunilor Societăţii şi nici care ar putea fi impactul asupra poziţiei financiare a Societăţii.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE

Principalele politici contabile aplicate la întocmirea prezentelor situaţii financiare sunt prezentate în continuare. Aceste politici au fost aplicate în mod consecvent pentru toate exerciţiile prezentate, exceptând cazurile în care se specifică contrariul.

3.1 Bazele întocmirii

Situaţiile financiare ale SNTGN Transgaz SA au fost întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară adoptate de Uniunea Europeană ("IFRS UE"). Situaţiile financiare au fost întocmite în baza convenţiei costului istoric, cu excepţia activelor financiare disponibile pentru vânzare, care sunt prezentate la valoarea justă.

Întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu IFRS UE necesită utilizarea unor estimări contabile critice. De asemenea, solicită conducerii să folosească raţionamentul în procesul de aplicare a politicilor contabile ale Societăţii. Domeniile care presupun un grad mai mare de raţionament sau complexitate, sau domeniile în care ipotezele şi estimările sunt semnificative pentru situaţiile financiare sunt prezentate în Nota 5.

Noi reglementări contabile:

Societatea a aplicat următoarele standarde şi interpretări, aplicabile pentru perioadele ulterioare datei de 1 ianuarie 2010, inclusiv:

IFRIC 12, Angajamente de concesiune a serviciilor (IFRIC 12, adoptat de UE este în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 30 martie 2009, inclusiv, adoptarea anticipată fiind permisă). Interpretarea cuprinde recomandări referitoare la aplicarea standardelor existente de către prestatorii de servicii din domeniul angajamentelor de concesiune a serviciilor de tip public-privat. Politicile contabile sunt în conformitate cu interpretarea.

IFRIC 18, Transferuri de active de la clienţi (în vigoare pentru transferurile de active de la clienţi aferente perioadei ulterioare datei de 1 iulie 2009, inclusiv, adoptarea anticipată fiind permisă; IFRIC 18 adoptat de UE este în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 31 octombrie 2009, inclusiv, adoptarea anticipată fiind permisă). Această interpretare clarifică înregistrarea transferurilor de active de la clienţi, mai precis, condiţiile de întrunire a definiţiei activului; recunoaşterea activului şi evaluarea costului acestuia la recunoaşterea iniţială; recunoaşterea serviciilor identificabile individual (unul sau mai multe servicii în schimbul activului transferat); recunoaşterea veniturilor şi înregistrarea transferurilor de numerar de la clienţi. IFRIC 18 este aplicabil conectărilor la sistem (a se vedea nota 17) şi adoptarea sa nu a avut impact asupra modului în care Societatea înregistrează aceste active.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Standarde noi sau revizuite şi interpretări, care sunt obligatorii pentru perioadele contabile ale Societăţii care încep la 1 ianuarie 2010, inclusiv, dar care în prezent nu sunt relevante pentru Societate.

IAS 27, Situaţii financiare consolidate şi individuale (revizuit în ianuarie 2008; în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 iulie 2009, inclusiv). IAS 27 revizuit va impune entităţii să aloce rezultatul global deţinătorilor societăţii-mamă şi acţionarilor care nu deţin controlul (anterior, "interesele minoritare"), chiar dacă aceasta are ca rezultat un bilanţ deficitar pentru acţionarii care nu deţin controlul (standardul anterior impunea alocarea pierderilor în exces către deţinătorii societăţiimamă în majoritatea cazurilor). Standardul revizuit specifică faptul că modificarea participaţiei societăţii-mamă într-o filială care nu are ca rezultat pierderea controlului trebuie înregistrată ca tranzacţii de capitaluri proprii. Acesta precizează şi modul cum o entitate trebuie să calculeze orice câştig sau pierdere rezultat(ă) din pierderea controlului asupra unei filiale. La data pierderii controlului, orice participaţie păstrată în fosta filială va trebui estimată la valoarea justă. IAS 27 nu a avut impact asupra situaţiilor financiare ale Societăţii.

IFRS 3, Combinări de întreprinderi (revizuit în ianuarie 2008; în vigoare pentru combinările de întreprinderi pentru care data de achiziţie coincide cu sau este ulterioară începutului primei perioade anuale de raportare după 1 iulie 2009, inclusiv) - IFRS 3 revizuit va permite entităţilor să poată estima interesele minoritare pe baza metodei din IFRS 3 actual (partea care corespunde activelor nete identificabile ale entităţii achiziţionate ) sau la valoarea justă. IFRS 3 revizuit este mai detaliat în ce priveşte furnizarea de recomandări referitoare la aplicarea metodei de achiziţie a combinărilor de întreprinderi. Cerinţa de evaluare la valoare justă a tuturor activelor şi datoriilor în fiecare moment pentru o achiziţie în etape, în scopul calculării unui procent din fondul comercial, a fost eliminată. În schimb, pentru o combinare de întreprinderi obţinută în etape, achizitorul va trebui să reevalueze titlurile de capitaluri proprii deţinute anterior în entitatea achiziţionată la valoarea justă la data achiziţiei, şi să recunoască câştigul sau pierderea rezultat(ă), dacă e cazul, în profit sau pierdere. Costurile aferente achiziţiei vor fi înregistrate separat de combinarea de întreprinderi şi, ca atare, recunoscute drept cheltuieli, mai curând decât incluse în fondul comercial. Un achizitor va trebui să recunoască la data achiziţiei o datorie pentru toate sumele contingente aferente achiziţiei. Modificarea valorii datoriei după data achiziţiei va fi recunoscută în conformitate cu alte IFRS aplicabile, după caz, mai degrabă decât prin ajustarea fondului comercial. IFRS 3 revizuit aduce în aria de aplicabilitate combinările de întreprinderi care implică numai entităţi mutuale şi combinări de întreprinderi obţinute doar prin contract. Standardul nu are niciun impact asupra situaţiilor financiare ale Societăţii.

IFRIC 15, Acorduri privind construcţia proprietăţilor imobiliare (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2009, inclusiv; IFRIC 15 adoptat de UE este în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 31 decembrie 2009, inclusiv, adoptarea anticipată fiind permisă). Interpretarea se aplică înregistrării veniturilor şi cheltuielilor aferente de către entităţi care se implică în construcţia de proprietăţi imobiliare direct sau prin sub-contractori, şi oferă recomandări pentru a stabili dacă aceste contracte de construcţie de proprietăţi imobiliare sunt în aria de aplicabilitate a IAS 11 sau IAS 18. Acesta oferă şi criterii care stabilesc când trebuie să recunoască entităţile veniturile din astfel de tranzacţii. IFRIC 15 nu este relevant pentru operaţiunile Societăţii, întrucât toate construcţiile Societăţii se referă la proprietăţi dezvoltate de Societate pentru uz propriu,şi nu în vederea vânzării.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

IFRIC 16, Acoperirea împotriva riscurilor a investiţiei nete într-o operaţiune din străinătate (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 octombrie 2008, inclusiv; IFRIC 16 adoptat de UE este în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 30 iunie 2009, adoptarea anticipată fiind permisă). Interpretarea explică ce expuneri la riscul monetar sunt eligibile pentru contabilitatea acoperirii riscului şi arată că o conversie din moneda funcţională în moneda de prezentare nu creează o expunere pentru care să se poată aplica contabilitatea acoperirii riscului. IFRIC permite instrumentului de acoperire a riscului să fie deţinut de orice entitate sau entităţi dintr-un grup, cu excepţia operaţiunii străine care este acoperită împotriva riscului. Interpretarea clarifică modul cum profitul sau pierderea reluate din rezerva de conversie în contul de profit şi pierdere sunt calculate la cedarea operaţiunii străine acoperite împotriva riscului. Entităţile care raportează vor aplica IAS 39 pentru a preveni aplicarea prospectivă a contabilităţii acoperirii riscului atunci când instrumentele de acoperire a riscului nu îndeplinesc criteriile contabilităţii acoperirii riscului din IFRIC 16. IFRIC 16 nu are impact asupra acestor situaţii financiare, întrucât Societatea nu aplică contabilitatea acoperirii împotriva riscurilor.

Elemente eligibile acoperite împotriva riscurilor—Amendament la IAS 39, Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare (în vigoare, cu aplicare retroactivă, pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 iulie 2009, inclusiv). Amendamentul clarifică modul în care principiile în baza cărora se stabileşte dacă un risc acoperit sau o porţiune a fluxurilor de numerar este eligibil(ă) pentru desemnare trebuie aplicate în situaţii particulare. Se estimează că amendamentul nu va avea impact asupra situaţiilor financiare ale Societăţii, întrucât Societatea nu aplică contabilitatea acoperirii împotriva riscurilor.

IFRIC 17, Distribuiri de active nemonetare către proprietari (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 iulie 2009, inclusiv; IFRIC 17 adoptat de UE este în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 31 octombrie 2009, adoptarea anticipată fiind permisă). Interpretarea menţionează când şi cum trebuie recunoscută distribuirea de active nemonetare ca dividende către acţionari. O entitate trebuie să evalueze obligaţia de a distribui active nemonetare ca dividende către acţionari la valoarea justă a activelor ce trebuie distribuite. Un câştig sau o pierdere din cedarea activelor nemonetare distribuite va fi recunoscut(ă) în profit sau pierdere atunci când entitatea decontează dividendele de plată. IFRIC 17 nu este relevant pentru operaţiunile Societăţii întrucât aceasta nu distribuie active nemonetare acţionarilor.

IFRS 1, Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (urmare a unui amendament din decembrie 2008, aplicabil pentru primele situaţii financiare IFRS pentru o perioadă ulterioară datei de 1 iulie 2009, inclusiv; IFRS 1 restructurat, adoptat de UE este în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 31 decembrie 2009, inclusiv, adoptarea anticipată fiind permisă). IFRS 1 revizuit păstrează esenţa versiunii anterioare, dar prezintă o structură modificată, pentru a înlesni înţelegerea utilizatorului situaţiilor financiare, precum şi integrarea modificărilor viitoare. Societatea nu se află la prima adoptare a standardelor IFRS, aşadar standardul revizuit nu are impact asupra situaţiilor sale financiare.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Instrumente derivate încorporate - Amendamente la IFRIC 9 şi IAS 39 (în vigoare pentru perioadele anuale care se încheie la 30 iunie 2009 sau ulterioare acestei date; amendamentele la IFRIC 19 şi IAS 39 adoptate de UE sunt în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 31 decembrie 2009, inclusiv, adoptarea anticipată fiind permisă). Amendamentele clarifică faptul că, la reclasificarea unui activ financiar din categoria "la valoarea justă, prin profit sau pierdere", toate instrumentele derivate încorporate trebuie evaluate şi, dacă e cazul, înregistrate separat.

Tranzacţii ale Grupului cu plata pe bază de acţiuni reglate cu numerar – Amendamente la IFRS 2, Plata pe bază de acţiuni (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2010, inclusiv). Amendamentele oferă o bază clară de stabilire a clasificării plăţii pe bază de acţiuni în situaţiile financiare consolidate şi în cele individuale. Amendamentele includ în standard recomandările la IFRIC 8 şi IFRIC 11, care au fost retrase. Amendamentele completează recomandările din IFRIC 11 de a face referire la planurile care anterior nu fuseseră luate în considerare în interpretare. Amendamentele clarifică şi termenii definiţi în Anexa la standard.

Îmbunătăţirile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (emise în aprilie 2009; amendamentele la IFRS 2, IAS 38, IFRIC 9 şi IFRIC 16 sunt aplicabile perioadelor anuale ulterioare datei de 1 iulie 2009 inclusiv; amendamentele la IFRS 5, IFRS 8, IAS 1, IAS 7, IAS 17, IAS 36 şi IAS 39 sunt aplicabile perioadelor anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2010, inclusiv; amendamentele adoptate de UE sunt aplicabile pentru perioadele anuale ulterioare datei de 31 decembrie 2009). Îmbunătăţirile constau într-o combinaţie de modificări şi clarificări ale următoarelor standarde şi interpretări: precizarea că, atât contribuţiile entităţilor la tranzacţiile sub control comun, cât şi formarea de asocieri în participaţie nu fac parte din aria de aplicabilitate a IFRS 2; clarificarea cerinţelor de prezentare stabilite de IFRS 5 şi alte standarde pentru activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării) clasificate ca deţinute pentru vânzare sau activităţi întrerupte; cerinţa de raportare a totalului activelor şi datoriilor pentru fiecare segment raportabil conform IFRS 8 doar dacă aceste sume sunt furnizate constant principalului factor de decizie la nivel operaţional; modificarea IAS 1 pentru a permite clasificarea anumitor obligaţii stinse de instrumentele de capitaluri proprii ale entităţii ca obligaţii pe termen lung; modificarea IAS 7 astfel încât doar cheltuielile care au ca rezultat un activ recunoscut să fie eligibile pentru clasificarea ca activităţi de investiţii; acceptarea clasificării anumitor terenuri închiriate pe termen lung drept leasing financiar conform IAS 17, chiar şi în absenţa transferului dreptului de proprietate asupra terenului la sfârşitul perioadei de leasing; furnizarea de recomandări suplimentare la IAS 18 pentru a stabili dacă o entitate acţionează în calitate de mandatar sau de agent; precizarea în IAS 36 că o unitate generatoare de numerar nu trebuie să fie mai mare decât un segment de activitate înainte de agregare; completarea IAS 38 referitor la evaluarea valorii juste a imobilizărilor necorporale achiziţionate în cadrul unei combinări de întreprinderi; modificarea IAS 39 (i) pentru a include în aria sa de aplicabilitate contractele de opţiuni care pot avea ca rezultat combinări de întreprinderi, (ii) pentru a clarifica perioada de reclasificare a câştigurilor sau pierderilor din instrumente de acoperire a fluxurilor de trezorerie împotriva riscului din capitaluri proprii în profit sau pierdere şi (iii) pentru a preciza că o opţiune de plată anticipată este strâns legată de contractulgazdă dacă, la exercitarea acesteia, debitorul rambursează pierderea economică împrumutătorului; modificarea IFRIC 9 astfel încât să precizeze că instrumentele derivate incorporate din contracte, achiziţionate sub control comun, şi formarea de asocieri în participaţie nu fac parte din aria de aplicabilitate a standardului; şi eliminarea restricţiei din IFRIC 16 conform căreia instrumentele de acoperire împotriva riscului nu pot fi deţinute de o operaţiune străină care este, la rândul său, acoperită împotriva riscului. Societatea estimează că amendamentele nu vor avea un impact semnificativ asupra situaţiilor sale financiare.

(10)

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Derogări suplimentare pentru entităţile care adoptă pentru prima dată IFRS - Amendamente la IFRS 1, Adoptarea pentru prima dată a IFRS (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2010, inclusiv; neadoptat încă de UE). Amendamentele scutesc entităţile care utilizează metoda de cost de la aplicarea retroactivă a IFRS pentru activele de petrol şi gaze şi, de asemenea, scutesc entităţile cu contracte de leasing în derulare de la reevaluarea clasificării acestor contracte în conformitate cu IFRIC 4, "Cum se stabileşte dacă o înţelegere cuprinde un leasing" când aplicarea cerinţelor contabilităţii naţionale a produs acelaşi rezultat. Amendamentele nu vor avea niciun impact asupra situaţiilor financiare ale Societăţii.

Clasificarea drepturilor de emitere – Amendament la IAS 32, Instrumente financiare: prezentare (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 februarie 2010, inclusiv). Amendamentul exclude anumite drepturi de emitere de acţiuni cu încasările denominate în monedă străină de la clasificarea ca instrumente financiare derivate. Societatea estimează că amendamentele nu au un impact semnificativ asupra situaţiilor sale financiare.

IAS 24, Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate (modificat în noiembrie 2009, în vigoare pentru perioadele ulterioare datei de 1 ianuarie 2011, inclusiv). IAS 24 a fost revizuit în 2009 prin: (a) simplificarea definiţiei părţii afiliate, prin clarificarea înţelesului şi eliminarea inconsecvenţelor din definiţie şi prin (b) furnizarea unei derogări parţiale de la cerinţele de prezentare pentru entităţile guvernamentale. Societatea evaluează în prezent impactul acestui standard modificat asupra informaţiilor furnizate în situaţiile sale financiare.

IFRIC 19, Amortizarea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 iulie 2010, inclusiv). Acest IFRIC specifică modul de înregistrare când o entitate renegociază termenii datoriei, rezultatul fiind că obligaţia este amortizată prin emiterea de către debitor a propriilor instrumente de capitaluri proprii către creditor. Un câştig sau o pierdere este recunoscut(ă) în contul de profit şi pierdere pe baza valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii comparativ cu valoarea contabilă a datoriei. Societatea evaluează în prezent impactul acestei interpretări asupra situaţiilor sale financiare.

Plăţi în avans pentru o cerinţă minimă de finanţare – Amendament la IFRIC 14 (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2011, inclusiv). Acest amendament va avea un impact limitat întrucât se aplică numai societăţilor care sunt obligate să aibă contribuţii minime de finanţare la un plan definit de beneficii din pensii. Acesta elimină o consecinţă neintenţionată a IFRIC 14 referitoare la plăţile în avans de pensii suplimentare când există o cerinţă minimă de finanţare. Societatea evaluează în prezent impactul interpretării modificate asupra situaţiilor sale financiare.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Derogarea parţială de la furnizarea de informaţii comparative conform IFRS 7 pentru entităţile care adoptă pentru prima dată IFRS - Amendament la IFRS 1 (în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 iulie 2010, inclusiv). Entităţile care întocmesc în prezent situaţii financiare IFRS au fost scutite de la prezentarea de informaţii comparative privind noile prezentări impuse de amendamentele din martie 2009 la IFRS 7 "Instrumente financiare: informaţii de furnizat". Acest amendament la IFRS 1 stipulează aceleaşi prevederi tranzitorii ca şi cele incluse în amendamentul la IFRS 7 pentru entităţile care adoptă pentru prima dată IFRS. Se estimează că acest amendament nu va avea niciun impact asupra situaţiilor financiare ale Societăţii.

Îmbunătăţirile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (emise în mai 2010; data de intrare în vigoare variază de la un standard la altul, majoritatea îmbunătăţirilor sunt aplicabile perioadelor anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2011, inclusiv). Îmbunătăţirile constau într-o combinaţie de modificări şi clarificări ale următoarelor standarde şi interpretări: IFRS 1 a fost modificat (i) pentru a permite valorii contabile din GAAP anterioare să fie utilizată ca şi cost estimat al unui element de imobilizări corporale sau imobilizări necorporale, dacă acel element a fost folosit în operaţiuni supuse reglementării ratei, (ii) pentru a permite unei reevaluări determinate de un eveniment să fie utilizate ca şi cost estimat al imobilizărilor corporale, chiar dacă reevaluarea are loc într-o perioadă acoperită de primele situaţii financiare IFRS şi (iii) pentru a impune unei entităţi care adoptă pentru prima dată IFRS să explice modificările survenite în politicile contabile sau în derogările de la IFRS 1 de la primul raport interimar IFRS la primele situaţii financiare IFRS; IFRS 3 a fost modificat (i) pentru a impune măsurarea la valoarea justă (exceptând cazul în care este stabilită o altă bază de evaluare de către alte standarde IFRS) a acţionarilor care nu deţin controlul, care nu constituie capitaluri proprii şi nu dau dreptul deţinătorului la un procentaj din activul net în cazul lichidării , (ii) pentru a oferi recomandări referitoare la angajamentele achizitorului cu plata pe bază de acţiuni care nu au fost înlocuite sau au fost înlocuite deliberat ca urmare a unei combinări de întreprinderi şi (iii) pentru a specifica faptul că sumele contingente din combinările de întreprinderi care au avut loc înainte de data aplicării IFRS 3 revizuit (emis în ianuarie 2008) vor fi înregistrate în conformitate cu recomandările din versiunea anterioară a IFRS 3; IFRS 7 a fost modificat pentru a clarifica anumite cerinţe de prezentare, în special (i) punând accentul pe interacţiunea dintre prezentările calitative şi cantitative de informaţii referitoare la natura şi amploarea riscurilor financiare, (ii) eliminând cerinţa de prezentare a valorii contabile a activelor financiare renegociate care, altfel, ar fi datorate sau depreciate, (iii) înlocuind cerinţa de prezentare a valorii juste a garanţiei printr-o cerinţă mai generală, de prezentare a efectului financiar al acesteia, şi (iv) specificând că o entitate trebuie să prezinte valoarea garanţiei reţinute la data raportării, iar nu suma obţinută pe perioada de raportare; IAS 1 a fost modificat pentru a specifica faptul că elementele componente ale situaţiei modificărilor capitalurilor proprii cuprind profitul sau pierderea, alte elemente ale rezultatului global, rezultatul global total şi tranzacţiile cu acţionarii şi că analiza altor elemente ale rezultatului global pentru fiecare element în parte poate fi prezentată în note; IAS 27 a fost modificat prin clarificarea regulilor de tranziţie pentru amendamentele la IAS 21, 28 şi 31 de către IAS 27 revizuit (modificat la ianuarie 2008); IAS 34 a fost modificat pentru a include exemple suplimentare de evenimente şi tranzacţii semnificative care impun prezentarea într-un raport financiar interimar prescurtat, incluzând transferurile între nivele de ierarhie ale valorii juste, modificările în clasificarea activelor financiare sau schimbările mediului de afaceri sau mediului economic care afectează valorile juste ale instrumentelor financiare ale entităţii; şi IFRIC 13 a fost modificat pentru a clarifica măsurarea valorii juste a creditelor acordate.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Standarde noi sau revizuite şi interpretări neadoptate încă de Uniunea Europeană

IFRS 9, Instrumente financiare (emis în noiembrie 2009, în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2013, inclusiv, adoptarea anticipată fiind permisă). IFRS 9 înlocuieşte acele părţi ale IAS 39 referitoare la clasificarea şi evaluarea activelor financiare. Trăsăturile principale sunt următoarele:

Activele financiare trebuie clasificate în două categorii de evaluare: cele evaluate ulterior la valoarea justă şi cele evaluate ulterior la cost amortizat. Decizia va fi luată la recunoaşterea iniţială. Clasificarea depinde de modelul de business al entităţii folosit la gestionarea instrumentelor sale financiare şi de caracteristicile fluxului de numerar contractual ale instrumentului.
Un instrument este evaluat ulterior la cost amortizat numai dacă este un instrument de datorie şi dacă (i) obiectivul modelului de business al entităţii este să păstreze activul pentru a colecta fluxurile de trezorerie contractuale, şi (ii) fluxurile de trezorerie contractuale ale activului reprezintă numai plăţi ale creditului şi dobânzii (adică, au doar "trăsăturile de bază ale creditului"). Toate celelalte instrumente de datorii vor fi evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere.
Toate instrumentele de capitaluri proprii vor fi evaluate ulterior la valoarea justă. Instrumentele de capitaluri proprii deţinute pentru tranzacţionare vor fi evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere. Pentru toate celelalte instrumente de capitaluri proprii, se poate face o alegere irevocabilă la recunoaşterea iniţială, constând în recunoaşterea câştigurilor şi pierderilor realizate şi nerealizate la valoarea justă, prin alte elemente ale rezultatului global, iar nu prin profit sau pierdere. Nu va exista nicio reluare a câştigurilor şi pierderilor la valoarea justă în contul de profit şi pierdere. Această alegere se va face separat, pentru fiecare instrument în parte. Dividendele vor fi prezentate în profit sau pierdere, cât timp reprezintă rentabilitatea investiţiei.

Societatea are în vedere implicaţiile acestui standard, impactul asupra Societăţii şi momentul la care îl va adopta.

Recuperarea activelor de bază – Amendamente la IAS 12 (emise în decembrie 2010 şi în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2012, inclusiv). Amendamentul introduce prezumţia că investiţia imobiliară este recuperată integral prin vânzare. Această prezumţie este respinsă ca nefondată dacă investiţia imobiliară face parte dintr-un model de afaceri al cărui obiectiv este consumarea substanţială a tuturor beneficiilor economice incluse în investiţia imobiliară în timp şi nu prin vânzare. SIC-21, Impozitul pe profit – Recuperarea activelor neamortizabile reevaluate care abordează aspecte similare referitoare la activele neamortizabile estimate conform modelului de reevaluare din IAS 16, Imobilizări corporale a fost inclus în IAS 12 după excluderea recomandărilor referitoare la investiţiile imobiliare estimate la valoarea justă. Societatea estimează că amendamentele nu au un impact semnificativ asupra situaţiilor sale financiare.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Hiperinflaţia accentuată şi Eliminarea datelor fixe pentru entităţile care adoptă pentru prima dată IFRS – Amendamente la IFRS 1 (emis în decembrie 2010 şi în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 iulie 2011, inclusiv). Amendamentul privind hiperinflaţia accentuată creează o derogare suplimentară când o entitate supusă unui grad accentuat de hiperinflaţie reia prezentarea sau prezintă pentru prima dată situaţiile financiare în conformitate cu IFRS. Derogarea permite entităţii să opteze pentru evaluarea unor active şi datorii la valoarea justă; şi să folosească valoarea justă ca şi cost estimat în situaţia iniţială a poziţiei financiare conform IFRS. IASB a modificat, de asemenea, şi IFRS 1 pentru a elimina referirile la date fixe pentru o excepţie şi o derogare, ambele referitoare la active şi datorii financiare. Prima modificare impune entităţilor care adoptă pentru prima dată IFRS să aplice cerinţele privind derecunoaşterea din IFRS prospectiv de la data tranziţiei şi nu de la 1 ianuarie 2004. Cea de-a doua modificare se referă la activele sau datoriile financiare la valoarea justă la recunoaşterea iniţială, unde valoarea justă este determinată prin tehnici de evaluare, în absenţa unei pieţe active, şi permite aplicarea prospectivă a recomandărilor de la data tranziţiei la IFRS, şi nu de la 25 octombrie 2002 sau 1 ianuarie 2004. Aceasta înseamnă că o entitate care adoptă pentru prima dată IFRS nu trebuie să determine valoarea justă a activelor şi datoriilor financiare pentru perioadele anterioare datei de tranziţie. Şi IFRS 9 a fost modificat pentru a include aceste amendamente. Societatea estimează că amendamentul nu va avea impact asupra situaţiilor sale financiare.

IFRS 10, Situaţii financiare consolidate (emis în mai 2011 şi aplicabil pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2013, inclusiv), înlocuieşte în totalitate recomandările referitoare la control şi consolidare din IAS 27 "Situaţii financiare consolidate şi individuale" şi SIC-12 "Consolidare – entităţi cu scop special". IFRS 10 modifică definiţia controlului, astfel încât aceleaşi criterii să fie aplicate pentru toate entităţile pentru a stabili controlul. Această definiţie este susţinută de recomandări detaliate de aplicare. Societatea estimează că amendamentul nu va avea impact asupra situaţiilor sale financiare.

IFRS 11, Angajamente comune, (emis în mai 2011 şi aplicabil pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2013, inclusiv), înlocuieşte IAS 31 "Interese în asocierile în participaţie" şi SIC-13 "Entităţi controlate în comun —Contribuţii nemonetare ale asociaţilor". Modificările definiţiilor au redus numărul "tipurilor" de angajamente comune la două: operaţiuni comune şi asocieri în participaţie. Opţiunea oferită de politica actuală referitoare la consolidarea proporţională pentru entităţile controlate în comun a fost eliminată. Metoda punerii în echivalenţă este obligatorie pentru entităţile membre ale unor asocieri în participaţie. Societatea estimează că amendamentul nu va avea impact asupra situaţiilor sale financiare.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

IFRS 12, Prezentarea interesului în alte entităţi, (emis în mai 2011 şi aplicabil pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2013, inclusiv), se aplică entităţilor care au un interes într-o filială, un angajament comun, o entitate asociată sau o entitate structurată neconsolidată; acest standard înlocuieşte cerinţele de prezentare cuprinse în prezent în IAS 28 "Investiţii în entităţile asociate". IFRS 12 impune entităţilor să prezinte informaţii care ajută utilizatorii situaţiilor financiare să evalueze natura, riscurile şi efectele financiare asociate intereselor entităţii în filiale, entităţi asociate,angajamente comune şi entităţi structurate neconsolidate. Pentru a îndeplini aceste obiective, noul standard solicită furnizarea de informaţii privind o serie de aspecte, inclusiv raţionamente şi ipoteze semnificative utilizate pentru a stabili dacă o entitate controlează, controlează în comun sau influenţează semnificativ interesele sale în alte entităţi, prezentări detaliate referitoare la participarea intereselor care nu controlează la activităţile şi fluxurile de trezorerie ale grupului, informaţii financiare simplificate referitoare la filialele cu interese care nu controlează semnificativ, precum şi prezentări detaliate referitoare la interesele în entităţi structurate neconsolidate. Societatea estimează că amendamentul nu va avea impact asupra situaţiilor sale financiare.

IFRS 13, Evaluarea la valoarea justă, (emis în mai 2011 şi aplicabil pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2013, inclusiv), are rolul de a îmbunătăţi consecvenţa şi de a reduce complexitatea prin furnizarea unei definiţii exacte a valorii juste şi a unei surse unice de evaluare la valoarea justă şi a unor cerinţe de prezentare care să fie utilizate pentru toate standardele IFRS.

Informaţii de furnizat– Transferuri de active financiare – Amendamente la IFRS 7 (emis în octombrie 2010 şi în vigoare pentru perioadele anuale ulterioare datei de 1 iulie 2011, inclusiv). Amendamentul solicită informaţii suplimentare privind expunerea la riscuri rezultate din active financiare transferate. Amendamentul include o cerinţă referitoare la prezentarea claselor de active după natura, valoarea contabilă şi descrierea riscurilor şi beneficiilor aferente activelor financiare care au fost transferate unei alte părţi, dar rămân în situaţia poziţiei financiare a entităţii. Se impune şi prezentarea de informaţii care să permită unui utilizator să înţeleagă valoarea datoriilor asociate, precum şi relaţia dintre activele financiare şi datoriile asociate. Atunci când activele financiare au fost derecunoscute, dar entitatea este expusă în continuare unor riscuri şi beneficii asociate activului transferat, sunt necesare informaţii suplimentare care să permită înţelegerea efectelor acelor riscuri. Se estimează că amendamentul nu va avea impact asupra situaţiilor financiare ale Societăţii.

3.2 Raportarea pe segmente

Raportarea pe segmente de activitate se face într-un mod consecvent cu raportarea internă către principalul factor decizional operaţional. Principalul factor decizional operaţional, care este responsabil cu alocarea resurselor şi evaluarea performanţei segmentelor de activitate, a fost identificat ca fiind consiliul director care ia deciziile strategice.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.3 Tranzacţii în monedă străină

a) Moneda funcţională

Elementele incluse în situaţiile financiare ale Societăţii sunt evaluate folosind moneda mediului economic în care operează entitatea ("moneda funcţională"). Situaţiile financiare sunt prezentate în leul românesc ("lei"), care reprezintă moneda funcţională şi de prezentare a Societăţii.

b) Tranzacţii şi solduri

Tranzacţiile în monedă străină sunt convertite în monedă funcţională folosind cursul de schimb valabil la data tranzacţiilor. Profitul şi pierderea rezultate din diferenţele de curs de schimb în urma încheierii acestor tranzacţii şi din conversia la cursul de schimb de la sfârşitul anului a activelor monetare şi obligaţiilor denominate în monedă străină se reflectă în situaţia rezultatului global.

La 31 decembrie 2010, cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României era 1 dolar SUA ("USD") = 3,2045 lei (31 decembrie 2009: 1 USD = 2,9361 lei) şi 1 Euro ("EUR") = 4,2848 lei (31 decembrie 2009: 1 EUR = 4,2282 lei).

3.4 Contabilitatea efectelor hiperinflaţiei

România a trecut prin perioade de inflaţie relativ ridicată şi a fost considerată hiperinflaţionistă conform IAS 29 "Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste" ("IAS 29"). IAS 29 impunea ca situaţiile financiare întocmite în moneda unei economii hiperinflaţioniste să fie prezentate în termenii puterii de cumpărare la data de 31 decembrie 2003. Întrucât caracteristicile mediului economic din România indică încetarea hiperinflaţiei, începând cu 1 ianuarie 2004, Societatea nu mai aplică prevederile IAS 29.

Prin urmare, valorile raportate în termenii puterii de cumpărare la data de 31 decembrie 2003 sunt tratate ca bază pentru valorile contabile din aceste situaţii financiare.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.5 Imobilizări necorporale

Programe informatice

Licenţele achiziţionate aferente drepturilor de utilizare a programelor informatice sunt capitalizate pe baza costurilor înregistrate cu achiziţionarea şi punerea în funcţiune a programelor informatice respective. Aceste costuri sunt amortizate pe durata de viaţă utilă estimată a acestora (trei ani). Costurile aferente dezvoltării sau întreţinerii programelor informatice sunt recunoscute ca şi cheltuieli în perioada în care sunt înregistrate.

Contract de concesiune

Începând cu anul 2010, Societatea, în conformitate cu procesul de aprobare UE (a se vedea nota 3.1) a început să aplice IFRIC 12, Angajamente de concesiune a serviciilor ,adoptat de către UE. Domeniul de aplicare al IFRIC 12 cuprinde: infrastructura existentă la momentul semnării contractului de concesiune şi, de asemenea, modernizările şi îmbunătăţirile aduse sistemului de conducte, care sunt transferate autorităţii de reglementare la sfârşitul contractului de concesiune.

Aşa cum este prezentat în nota 8, Societatea are dreptul de a taxa utilizatorii serviciului public, şi, în consecinţă, un activ necorporal a fost recunoscut pentru acest drept.

Datorită faptului că a fost imposibil să se aplice IFRIC 12 retroactiv, în conformitate cu cerinţele de tranziţie, înainte de prima perioadă prezentată (31 decembrie 2008) Societatea a recunoscut activele necorporale care existau la începutul primei perioade prezentate şi a utilizat valorile contabile respective ale activelor necorporale (anterior clasificate ca active corporale) la valorile lor contabile de la data respectivă. Societatea a testat activele necorporale recunoscute la acea dată fără a identifica depreciere.

Pe măsură ce apar, costurile înlocuirilor sunt trecute pe cheltuială, în timp ce îmbunătăţirile activelor utilizate în cadrul Contractului de Concesiune a Serviciilor ("CCS") sunt recunoscute la valoarea justă.

Activele necorporale sunt amortizate la zero pe parcursul perioadei rămase a contractului de concesiune.

3.6 Imobilizări corporale

Clădirile cuprind în special clădiri auxiliare activelor operaţionale (ex. clădiri în care se află staţii de pompare, staţii de tratare a gazelor, etc.), un centru de cercetare şi clădiri de birouri.

Activele din sistemul de transport cuprind activele ce fac parte din sistemul de transport naţional de conducte de gaz, incluzând domeniul public al statului (ex. conducte, compresoare, filtre de gaz, dispozitive de măsurare, etc.). Aceste active fie au făcut parte din domeniul public al statului, făcând obiectul contractului de concesiune cu statul (a se vedea Nota 3.8), fie au fost construite ulterior de Societate.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Cheltuielile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului sau recunoscute ca activ separat, după caz, doar când intrarea de beneficii economice viitoare pentru Societate asociate elementului este probabilă iar costul elementului respectiv poate fi evaluat în mod credibil. Valoarea contabilă a activului înlocuit este scoasă din evidenţă. Toate celelalte cheltuieli cu reparaţii şi întreţinere sunt recunoscute în situaţia rezultatului global în perioada financiară în care acestea apar.

Terenurile nu se amortizează. Amortizarea altor elemente de imobilizări corporale este calculată pe baza metodei liniare în vederea alocării costului lor la valoarea reziduală, pe parcursul duratei lor de viaţă utilă, după cum urmează:

	Număr de ani
Clădiri	50
Active din sistemul de transport al gazelor	20 - 50
Alte mijloace fixe	4 - 20

Înainte de 31 decembrie 2008, costurile îndatorării erau suportate pe măsură ce apăreau. Începând cu 1 ianuarie 2009, costurile îndatorării care sunt atribuibile direct achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu lung de producţie sunt capitalizate ca parte a costului respectivului activ. Costurile îndatorării care sunt atribuibile direct achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu lung de producţie sunt acele costuri de îndatorare care ar fi fost evitate în cazul în care cheltuielile cu activul nu ar fi fost efectuate. În măsura în care fondurile sunt împrumutate special pentru obţinerea unui activ cu ciclu lung de producţie, valoarea costurilor îndatorării eligibile pentru capitalizarea activului în cauză este determinată prin costul real generat de acel împrumut în decursul perioadei, mai puţin veniturile din investiţiile temporare ale acestor împrumuturi. În măsura în care fondurile sunt împrumutate, în general, şi utilizate în scopul obţinerii unui activ cu ciclu lung de producţie, valoarea costurilor îndatorării eligibile pentru capitalizare este determinată prin aplicarea unei rate de capitalizare a cheltuielilor pe acel activ. Rata de capitalizare este media ponderată a costurilor îndatorării aplicabile împrumuturilor entităţii, care sunt scadente în decursul perioadei, altele decât împrumuturile făcute special pentru obţinerea activului cu ciclu lung de producţie.

Valorile reziduale ale activelor şi duratele de viaţă utilă sunt revizuite, şi ajustate în mod corespunzător, la sfârşitul fiecărei perioade de raportare.

Valoarea contabilă a unui activ este redusă imediat la valoarea recuperabilă dacă valoarea contabilă a activului respectiv este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată (Nota 3.7).

Câştigurile şi pierderile rezultate în urma cedării sunt determinate prin compararea încasărilor cu valoarea contabilă şi sunt recunoscute în situaţia rezultatului global în perioada în care a avut loc vânzarea.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.7 Deprecierea activelor nefinanciare

Activele supuse amortizării sunt revizuite pentru identificarea pierderilor din depreciere ori de câte ori evenimente sau schimbări în circumstanţe indică faptul că valoarea contabilă nu mai poate fi recuperată. Pierderea din depreciere este reprezentată de diferenţa dintre valoarea contabilă şi valoarea recuperabilă a activului respectiv. Valoarea recuperabilă este maximul dintre valoarea justă a activului minus costurile de vânzare şi valoarea de utilizare. O pierdere din depreciere recunoscută pentru un activ în perioadele anterioare este stornată dacă apar modificări ale estimărilor utilizate la determinarea valorii recuperabile a activului de la data la care a fost recunoscută ultima pierdere din depreciere. Pentru calculul acestei pierderi, activele sunt grupate până la cel mai mic nivel de detaliu pentru care pot fi identificate fluxuri independente de numerar (unităţi generatoare de numerar). Activele nefinanciare care au suferit deprecieri sunt revizuite în vederea unei posibile stornări a deprecierii la fiecare dată de raportare.

3.8 Active aparţinând domeniului public

În conformitate cu Legea Domeniului Public 213/1998, conductele pentru transportul gazelor sunt proprietate publică. Hotărârea de Guvern 491/1999, confirmată de Hotărârea de Guvern 334/2000, precizează că mijloacele fixe cu o valoare contabilă istorică statutară brută de 482.787 lei (la 31 decembrie 2009 valoare contabilă istorică statutară brută de 482.787 lei), reprezentând conducte de gaz, se află în administrarea Societăţii. Prin urmare, Societatea are dreptul exclusiv de utilizare a acestor active pe perioada concesionării şi le va restitui Statului la sfârşitul acestei perioade (vezi Nota 8). Societatea încasează cea mai mare parte din beneficiile asociate activelor şi este expusă celei mai mari părţi dintre riscuri, inclusiv obligaţia de a menţine activele reţelei pe parcursul unei perioade cel puţin egale cu durata de viaţă utilă rămasă, iar performanţele financiare ale Societăţii sunt direct influenţate de starea acestei reţele. Prin urmare, înainte de 1 ianuarie 2010, Societatea a recunoscut aceste active ca imobilizări corporale, împreună cu o rezervă corespunzătoare în capitalurile proprii. Politicile contabile aplicate acestor active sunt aceleaşi cu cele aplicate imobilizărilor corporale ale Societăţii (Notele 3.7 şi 3.8).

După cum este prezentat în nota 3.23 Societatea a adoptat IFRIC 12 din 1 ianuarie 2010 şi a reclasificat aceste active şi îmbunătăţirile ulterioare în active necorporale.

În conformitate cu Legea Concesiunii Publice 219/1998, trebuie plătită o redevenţă pentru proprietăţile publice administrate de alte societăţi decât entităţile de stat. Rata redevenţei pentru utilizarea conductelor de transport al gazelor este stabilită de Agenţia Naţională a Resurselor Minerale. Începând din octombrie 2007, redevenţa a fost stabilită la 10% din venituri. Durata contractului de concesiune este de 30 de ani, până în 2032.

3.9 Active financiare

Societatea îşi clasifică activele financiare în următoarele categorii: evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, împrumuturi şi creanţe şi disponibile pentru vânzare. Clasificarea se face în funcţie de scopul în care au fost achiziţionate activele financiare. Conducerea stabileşte clasificarea acestor imobilizări la momentul recunoaşterii iniţiale.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

(a) Active financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere

Activele financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt active deţinute spre tranzacţionare. Un activ financiar este clasificat în această categorie dacă este achiziţionat în principal în scopul tranzacţionării pe termen scurt. Instrumentele derivate sunt de asemenea clasificate ca deţinute în scopul tranzacţionării, cu excepţia cazului în care sunt desemnate ca instrumente de acoperire a riscurilor. Societatea nu deţine astfel de active.

(b) Împrumuturi şi creanţe

Împrumuturile şi creanţele sunt active financiare nederivate cu plăţi fixe sau determinabile şi care nu sunt cotate pe o piaţă activă. Ele sunt incluse în activele circulante, cu excepţia celor care au o perioadă de maturitate mai mare de 12 luni de la sfârşitul perioadei de raportare. Acestea sunt clasificate ca active imobilizate. Împrumuturile şi creanţele Societăţii cuprind "creanţe comerciale şi alte creanţe" şi numerar şi echivalente numerar în situaţia poziţiei financiare (Notele 3.12 şi 3.14).

(c) Active financiare disponibile pentru vânzare

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt instrumente nederivate care fie sunt clasificate în mod specific în această categorie, fie nu se încadrează în nici una din celelalte categorii. Ele sunt incluse în activele imobilizate, cu excepţia cazului în care conducerea intenţionează să înstrăineze investiţiile în termen de maxim 12 luni de la sfârşitul perioadei de raportare.

Achiziţiile şi vânzările regulate de active financiare sunt recunoscute la data tranzacţionării – data la care Societatea se angajează să cumpere sau să vândă respectivul activ. Investiţiile sunt recunoscute iniţial la valoarea justă plus cheltuielile de tranzacţionare pentru toate activele financiare neînregistrate la valoarea justă prin profit sau pierdere. Activele financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt recunoscute iniţial la valoarea justă, iar costurile de tranzacţionare sunt trecute la cheltuieli în profit sau pierdere. Activele financiare încetează să mai fie recunoscute în momentul în care dreptul de a încasa fluxuri de trezorerie din investiţii expiră sau este transferat, iar Societatea transferă toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate. Activele financiare disponibile pentru vânzare şi cele evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt înregistrate ulterior la valoarea justă. Împrumuturile şi creanţele sunt înregistrate la cost amortizat pe baza metodei dobânzii efective.

Modificările valorii juste a titlurilor monetare şi nemonetare clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt recunoscute în alte elemente ale rezultatului global.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Atunci când titlurile de valoare clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt vândute sau depreciate, ajustările cumulate ale valorii juste recunoscute în capitalurile proprii sunt incluse în contul de profit şi pierdere la "câştiguri şi pierderi din titluri de plasament".

Dividendele aferente activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt recunoscute în profit sau pierdere la alte elemente ale rezultatului global atunci când se stabileşte dreptul Societăţii de a le încasa.

(d) Deprecierea activelor financiare

a) Active înregistrate la cost amortizat

La fiecare dată de raportare, Societatea evaluează dacă există probe obiective conform cărora un activ financiar sau un grup de active financiare a suferit o depreciere. Un activ financiar sau un grup de active financiare este depreciat şi sunt suportate pierderi din depreciere numai dacă există dovezi obiective ale deprecierii ca rezultat al unuia sau mai multor evenimente care au apărut după recunoaşterea iniţială a activului (un "eveniment care ocazionează pierderi") şi dacă acel eveniment (sau evenimente) care ocazionează pierderi are (au) un impact asupra fluxurilor de trezorerie viitoare estimate ale activului financiar sau ale grupului de active financiare care poate fi estimat în mod credibil.

Criteriile pe care Societatea le foloseşte pentru a determina că există dovezi obiective ale unei pierderi din depreciere includ:

o dificultate financiară semnificativă a emitentului sau debitorului;
o încălcare a contractului, cum ar fi neplata sau întârzieri la plata dobânzii sau a creditului;
grupul, din motive economice sau juridice legate de dificultatea financiară a debitorului, acordă debitorului o concesiune pe care creditorul nu ar fi avut-o altfel în vedere;
este probabil ca debitorul să intre în faliment sau altă formă de reorganizare financiară;
dispariţia pieţei active pentru acel activ financiar din cauza dificultăţilor financiare; sau
date observabile indică faptul că există o diminuare măsurabilă a fluxurilor de trezorerie viitoare estimate dintr-un portofoliu de active financiare de la recunoaşterea iniţială a acelor active, chiar dacă diminuarea nu poate fi încă identificată pentru activele financiare individuale din portofoliu, inclusiv:
schimbări nefavorabile în situaţia plăţilor debitorilor din portofoliu; şi
condiţii economice, la nivel naţional sau local, corelate cu neplata, referitoare la activele din portofoliu

Societatea evaluează în primul rând dacă există probe obiective ale deprecierii.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Pentru împrumuturi şi creanţe, valoarea pierderii este măsurată ca diferenţa dintre valoarea contabilă a activului şi valoarea actualizată a fluxurilor de trezorerie viitoare estimate (excluzând viitoarele pierderi de credit care nu au fost contractate), actualizate la rata iniţială a activului; rata de actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din depreciere este rata actuală a dobânzii efective determinată în conformitate cu contractul. Pentru a creşte eficienţa, societatea poate măsura deprecierea pe baza valorii juste a unui instrument utilizând un preţ observabil pe piaţă.

Dacă, într-o perioadă ulterioară, valoarea pierderii din depreciere scade şi scăderea poate fi corelată obiectiv cu un eveniment care are loc după ce deprecierea a fost recunoscută (cum ar fi o îmbunătăţire în punctajul de credit a debitorului), reluarea pierderii din deprecierea recunoscută anterior este recunoscută ca profit sau pierdere.

b) Active clasificate ca disponibile pentru vânzare

Compania evaluează la fiecare perioadă de raportare dacă există dovezi obiective că un activ financiar sau un grup de active financiare este depreciat. În cazul instrumentelor de capital clasificate ca disponibile pentru vânzare, o scădere semnificativă sau prelungită a valorii activelor financiare sub costul lor este considerată un indicator că activele sunt depreciate. Dacă există astfel de dovezi pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cumulată - măsurată ca diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă curentă, minus orice pierdere din deprecierea activului financiar recunoscut anterior, în profit sau pierdere este eliminată din alte elemente ale rezultatului global şi recunoscută în profit sau pierdere. Pierderile din depreciere recunoscute în profit sau pierdere pentru instrumente de capitaluri proprii nu sunt reluate, ulterior, şi orice câştig ulterior este recunoscut în alte elemente ale rezultatului global.

Testarea deprecierii creanţelor comerciale este descrisă în Nota 3.11.

3.10 Stocuri

Stocurile sunt înregistrate la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Costul este determinat pe baza metodei primul intrat, primul ieşit. Acolo unde este necesar, sunt înregistrate provizioane pentru stocurile uzate moral şi cu mişcare lentă. Stocurile uzate moral identificate individual sunt provizionate la valoare integrală sau eliminate din bilanţ. Pentru stocurile cu mişcare lentă este efectuată o estimare a vechimii pe fiecare categorie principală, pe baza rotaţiei stocurilor; stocurile cu o vechime mai mare de un an sunt provizionate la valoare integrală.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.11 Creanţe comerciale

Creanţele comerciale sunt sumele datorate de clienţi pentru mărfurile vândute sau serviciile prestate în cadrul operaţiunilor de afaceri. Dacă perioada de colectare este de un an sau mai puţin (sau în ciclul normal de exploatare a activităţii), ele sunt clasificate ca active circulante. Dacă nu, ele sunt prezentate ca active imobilizate.

Creanţele comerciale sunt recunoscute iniţial la valoarea justă, iar ulterior evaluate la costul amortizat pe baza metodei dobânzii efective, mai puţin provizionul pentru depreciere.

3.12 Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată trebuie plătită autorităţilor fiscale pe baza decontului TVA lunar până la data de 25 a lunii următoare, indiferent de nivelul de recuperare a creanţelor de la clienţi. Autorităţile fiscale permit decontarea TVA pe o bază netă. Dacă TVA deductibil este mai mare decât TVA colectat, diferenţa este rambursabilă la cererea Societăţii. Respectivul TVA poate fi rambursat după efectuarea unui control fiscal, sau chiar în absenţa acestuia, dacă sunt întrunite anumite condiţii. TVA aferentă vânzărilor şi achiziţiilor care nu au fost decontate la sfârşitul perioadei de raportare este recunoscută în situaţia poziţiei financiare la valoarea netă şi prezentată separat ca un activ sau obligaţie curentă. În cazurile în care au fost create provizioane pentru creanţele considerate nerecuperabile, valoarea provizionului pentru clienţi rău platnici este înregistrată la valoarea creanţelor aferente, inclusiv TVA.

TVA aferent trebuie plătit către Stat şi poate fi recuperat doar în cazul prescrierii debitorului, ca urmare a deciziei de faliment.

3.13 Numerar şi echivalent de numerar

Numerarul şi echivalentele de numerar cuprind numerarul în casă, disponibilul din conturile curente la bănci, alte investiţii pe termen scurt cu lichiditate ridicată şi cu termene de maturitate iniţiale de până la trei luni şi descoperit de cont la bănci. În situaţia poziţiei financiare, facilităţile de descoperit de cont sunt evidenţiate la împrumuturi, în cadrul datoriilor curente.

3.14 Capitaluri proprii

Capital social

Acţiunile ordinare sunt clasificate drept capitaluri proprii.

Costurile suplimentare care pot fi atribuite direct emisiunii de noi acţiuni sau opţiuni sunt evidenţiate în capitalurile proprii ca deduceri, net de impozit, din încasări.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Dividende

Dividendele sunt recunoscute ca obligaţii şi sunt deduse din capitalurile proprii la sfârşitul perioadei de raportare doar dacă au fost declarate înainte de sau la sfârşitul perioadei de raportare. Dividendele sunt recunoscute atunci când au fost propuse înaintea sfârşitului perioadei de raportare, sau când au fost propuse sau declarate după sfârşitul perioadei de raportare, dar înainte de data la care situaţiile financiare au fost autorizate spre a fi emise.

3.15 Împrumuturi

Împrumuturile sunt recunoscute iniţial la valoarea justă, net de costurile de tranzacţionare înregistrate. Ulterior, împrumuturile sunt evidenţiate la cost amortizat; orice diferenţă dintre sumele încasate (net de costurile de tranzacţionare) şi valoarea răscumpărării este recunoscută în profit sau pierdere pe durata împrumuturilor pe baza metodei dobânzii efective. Împrumuturile sunt clasificate ca datorii curente, cu excepţia situaţiei în care Societatea are un drept necondiţionat de a amâna achitarea datoriei pentru minimum 12 luni de la sfârşitul perioadei de raportare.

3.16 Contracte de leasing

Contractele de leasing în cazul cărora o parte semnificativă din riscurile şi beneficiile asociate proprietăţii sunt asumate de locator sunt clasificate ca leasing operaţional. Plăţile aferente contractelor de leasing operaţional (nete de orice stimulente acordate de locator) sunt înregistrate în profit sau pierdere pe o bază liniară, pe parcursul perioadei de leasing.

3.17 Impozit pe profit curent şi amânat

Cheltuiala cu impozitul aferentă perioadei include impozitul curent şi impozitul amânat şi este recunoscut în profit sau pierdere, cu excepţia cazului în care este recunoscut în alte elemente ale rezultatului global sau direct în capitalurile proprii pentru că se referă la tranzacţii care sunt, la rândul lor, recunoscute în aceeaşi perioadă sau în altă perioadă, în alte elemente ale rezultatului global sau direct în capitalurile proprii.

Cheltuiala cu impozitul pe profit curent se calculează pe baza reglementărilor fiscale în vigoare la sfârşitul perioadei de raportare. Conducerea evaluează periodic poziţiile din declaraţiile fiscale în ceea ce priveşte situaţiile în care reglementările fiscale aplicabile sunt interpretabile şi constituie provizioane, acolo unde este cazul, pe baza sumelor estimate ca datorate autorităţilor fiscale.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Impozitul pe profit amânat este recunoscut, pe baza metodei obligaţiei bilanţiere, pentru diferenţele temporare intervenite între bazele fiscale ale activelor şi datoriilor şi valorile contabile ale acestora din situaţiile financiare. Totuşi, impozitul pe profit amânat care rezultă în urma recunoaşterii iniţiale a unui activ sau pasiv dintr-o tranzacţie alta decât o combinare de întreprinderi, şi care la momentul tranzacţiei nu afectează profitul contabil şi nici cel impozabil nu este recunoscut. Impozitul pe profit amânat este determinat pe baza ratelor de impozitare (şi legilor) intrate în vigoare până la sfârşitul perioadei de raportare şi care urmează să fie aplicate în perioada în care impozitul amânat de recuperat va fi valorificat sau impozitul amânat de plată va fi achitat.

Impozitul amânat de recuperat este recunoscut numai în măsura în care este probabil să se obţină în viitor un profit impozabil din care să fie deduse diferenţele temporare.

3.18 Furnizori şi alte datorii

Furnizorii şi alte datorii sunt recunoscute iniţial la valoarea justă şi evaluate ulterior la cost amortizat pe baza metodei dobânzii efective.

3.19 Venituri înregistrate în avans

Veniturile în avans sunt înregistrate pentru taxele de racordare aplicate clienţilor la racordarea acestora la reţeaua de transport a gazului. Venitul în avans este înregistrat în contul de profit şi pierdere pe durata de viaţă utilă a activelor aferente (conducte de racordare, regulator flux de gaz, contor).

3.20 Beneficiile angajaţilor

În cursul normal al activităţii, Societatea face plăţi către Statul român în numele angajaţilor săi, pentru fondurile de sănătate, pensii şi şomaj. Toţi angajaţii Societăţii sunt membri ai planului de pensii al statului român, care este un plan fix de contribuţii. Aceste costuri sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere odată cu recunoaşterea cheltuielilor salariale.

Beneficii acordate la pensionare

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Asigurări sociale

Societatea înregistrează cheltuieli legate de angajaţii săi, ca urmare a acordării unor beneficii legate de asigurările de sănătate. Aceste sume cuprind în principal costurile implicite ale angajării de muncitori şi, ca urmare, sunt incluse în cheltuielile salariale.

Ajutorul de gaz

Societatea se angajează, de asemenea, prin contractul colectiv de muncă, să furnizeze gratuit angajaţilor anumite cantităţi de gaz sau echivalentul acestora în numerar (vezi Nota 27); aceste sume sunt trecute la "Alte beneficii acordate angajaţilor" în perioada în care sunt înregistrate. Gazul gratuit este evaluat la preţul de vânzare reglementat aplicat cantităţii convenite prin contractul colectiv de muncă.

Participarea la profit şi planuri de prime

Societatea recunoaşte o obligaţie şi o cheltuială pentru prime şi participare la profit, pe baza unei formule care ţine cont de profitul atribuibil acţionarilor Societăţii după anumite ajustări. Societatea recunoaşte o obligaţie acolo unde este obligat prin contract sau unde există o practică trecută care a creat o obligaţie constructivă.

3.21 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt recunoscute în momentul în care Societatea are o obligaţie legală sau implicită ca urmare a unor evenimente din trecut, când pentru decontarea obligaţiei este necesară o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice şi pentru care poate fi făcută o estimare credibilă în ceea ce priveşte valoarea obligaţiei. Acolo unde există o serie de obligaţii similare, probabilitatea ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru decontare este stabilită în urma evaluării clasei de obligaţii ca întreg. Provizionul este recunoscut chiar dacă probabilitatea unei ieşiri de resurse legate de orice element inclus în orice clasă de obligaţii este redusă. Acolo unde Societatea aşteaptă rambursarea unui provizion, de exemplu printr-un contract de asigurări, rambursarea este recunoscută ca activ separat, dar numai atunci când rambursarea este teoretic sigură. Provizioanele sunt evaluate la valoarea actualizată a cheltuielilor estimate ca fiind necesare pentru decontarea obligaţiei, utilizând o rată pre-impozitare care să reflecte evaluările de piaţă curente ale valorii temporale a banilor şi a riscurilor specifice obligaţiei. Majorarea provizionului datorată trecerii timpului este recunoscută ca şi cheltuială cu dobânda.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.22 Recunoaşterea veniturilor

Veniturile cuprind valoarea justă a sumelor încasate sau de încasat din vânzarea de servicii şi/sau bunuri şi în cursul activităţii normale a Societăţii. Veniturile sunt înregistrate net de taxa pe valoarea adăugată, retururi, rabaturi şi reduceri de preţ.

Societatea recunoaşte veniturile în momentul în care valoarea acestora poate fi estimată cu certitudine, când este probabil ca entitatea să încaseze beneficii economice viitoare şi când se îndeplinesc anumite criterii pentru fiecare din activităţile Societăţii, aşa cum se arată în cele ce urmează. Valoarea veniturilor nu se consideră estimabilă în mod credibil până când nu se soluţionează toate contingenţele aferente vânzării. Societatea îşi bazează estimările pe rezultate istorice, ţinând seama de tipul clientului, tipul tranzacţiei şi specificul fiecărui angajament.

a) Venituri din servicii

Veniturile din transportul şi tranzitul gazului sunt recunoscute în momentul livrării şi evaluării gazului conform contractului. Cantităţile de gaz transportate sunt evaluate şi facturate clienţilor lunar.

b) Vânzări de bunuri

Veniturile din vânzarea de gaz sunt recunoscute în luna în care gazul a fost livrat.

c) Venituri din dobânzi

Veniturile din dobânzi sunt recunoscute proporţional, pe baza metodei dobânzii efective.

d) Venituri din dividende

Dividendele sunt recunoscute atunci când dreptul de a primi plata este recunoscut.

e) Compensări mutuale şi tranzacţii tip barter

O parte relativ redusă din vânzări şi achiziţii sunt compensate prin acorduri mutuale, barter sau non-numerar. Aceste tranzacţii au loc în general sub forma anulării soldurilor mutuale, fie bilateral, fie printr-un lanţ care implică mai multe societăţi.

Vânzările şi achiziţiile care sunt prevăzute să fie compensate prin acorduri mutuale, barter sau non-numerar sunt recunoscute pe baza estimărilor conducerii referitoare la valoarea justă a acestora care trebuie primită sau cedată în cadrul compensărilor non-numerar. Valoarea justă este stabilită pe baza informaţiilor disponibile pe piaţă.

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Tranzacţiile non-numerar au fost excluse din situaţia fluxurilor de numerar, astfel încât activităţile de investiţii, de finanţare, precum şi totalitatea activităţilor operaţionale reprezintă fluxuri de numerar actuale.

f) Venituri din penalităţi

Veniturile din penalităţi pentru plata cu întârziere sunt recunoscute atunci când sunt realizate; din cauza gradului ridicat de incertitudine, aceste venituri sunt considerate a fi realizate atunci când sunt colectate.

3.23 Impactul aplicării IFRIC 12

Începând cu anul 2010, Societatea, în conformitate cu procesul de aprobare a UE (a se vedea nota 3.1) a început să aplice IFRIC 12, Angajamente de concesiune a serviciilor, adoptat de către UE. Impactul asupra cifrelor prezentate în situaţiile financiare ale anului anterior este detaliat mai jos:

Active corporale

	Terenuri şi clădiri	Active din sistemul de transport	Alte mijloace fixe	Active în curs	Total
Valoare contabilă netă la
31 decembrie 2008,
conform raportării	285.740	2.116.471	86.539	219.239	2.707.989
Impactul IFRIC 12 asupra costului	(274.322)	(4.159.790)	(147.130)	(209.951)	(4.791.193)
Impactul IFRIC 12 asupra
amortizării cumulate	131.305	2.577.890	121.234	-	2.830.429
Valoare contabilă netă retratată la
31 decembrie 2008	142.723	534.571	60.643	9.288	747.225
Valoare contabilă netă la
31 decembrie 2009,
conform raportării	277.365	2.093.014	101.436	438.570	2.910.385
Impactul IFRIC 12 asupra costului	(274.025)	(4.265.153)	(157.787)	(432.004)	(5.128.969)
Impactul IFRIC 12 asupra
amortizării cumulate	139.970	2.680.723	124.061	-	2.944.754
Valoare contabilă netă retratată la
31 decembrie 2009	143.310	508.584	67.710	6.566	726.170

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Active necorporale

	Active ale CCS	Programe informatice	Imobilizări în curs	Total
Valoare contabilă netă la
31 decembrie 2008,
conform raportării	-	9.819	259	10.078
Impactul IFRIC 12 asupra costului	4.581.242	-	209.951	4.791.193
Impactul IFRIC 12 asupra
amortizării cumulate	(2.830.429)	-	-	(2.830.429)
Valoare contabilă netă retratată la
31 decembrie 2008	1.750.813	9.819	210.210	1.970.842
Valoare contabilă netă la
31 decembrie 2009,
conform raportării	-	7.103	4.005	11.108
Impactul IFRIC 12 asupra costului	4.696.964	-	432.004	5.128.968
Impactul IFRIC 12 asupra valorii
contabile nete a ieşirilor	799	-	-	799
Impactul IFRIC 12 asupra
amortizării pentru anul în curs	49.005	-	-	49.005
Impactul IFRIC 12 asupra valorii
iniţiale a amortizării cumulate	(2.944.755)	-	-	(2.944.755)
Valoare contabilă netă retratată la
31 decembrie 2009	1.802.013	7.103	436.009	2.245.125

Efectul fiscal al adoptării IFRIC 12 asupra impozitului amânat

	CCS
Impozitul amânat la 31 decembrie 2009	88.864
Retratare conform IFRIC 12	462
Impozitul retratat ajustat la 31 decembrie 2009	89.326

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Rezultatul de bază şi diluat pe acţiune

	2009
Profitul net aferent anului cf. raportării Retratare conform IFRIC 12	191.183 49.342
Profitul net aferent anului, retratat	240.525
Media ponderată a numărului de acţiuni	11.773.844
Rezultatul de bază şi diluat pe acţiune cf. raportării	16,24
Rezultatul de bază şi diluat pe acţiune cf. retratării	20,43

4. MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR

Factori de risc financiar

Prin natura activităţilor efectuate, Societatea este expusă unor riscuri variate care includ: riscul de piaţă (inclusiv riscul monetar, riscul de rată a dobânzii privind valoarea justă, riscul de rată a dobânzii privind fluxul de numerar şi riscul de preţ), riscul de credit şi riscul de lichiditate. Programul Societăţii privind managementul riscului se concentrează asupra imprevizibilităţii pieţelor financiare şi caută să minimalizeze potenţialele efecte adverse asupra performanţelor financiare ale Societăţii. Societatea nu utilizează instrumente financiare derivate pentru a se proteja de anumite expuneri la risc.

(a) Riscul de piaţă

(i) Riscul valutar

Societatea este expusă riscului valutar prin expunerile la diferite devize, în special la dolarul SUA şi Euro. Riscul valutar este asociat activelor (Nota 12) şi obligaţiilor recunoscute, în special împrumuturi pe termen lung (Nota 16).

Societatea nu întreprinde acţiuni formale de minimalizare a riscului valutar aferent operaţiunilor sale; aşadar, Societatea nu aplică contabilitatea acoperirii împotriva riscului. Conducerea consideră totuşi că Societatea este acoperită în ce priveşte riscul valutar, având în vedere că vânzările în devize (în special veniturile din tranzit) sunt utilizate pentru efectuarea rambursărilor împrumuturilor exprimate în devize.

4. MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)

Următorul tabel prezintă senzitivitatea profitului şi pierderii, precum şi a capitalurilor proprii, faţă de posibilele modificări rezonabile ale cursului de schimb aplicat la sfârşitul perioadei de raportare monedei funcţionale a Societăţii, cu toate variabilele menţinute constante:

	2010	2009
Impactul asupra profitului şi pierderii şi a
capitalurilor proprii a:
Aprecierii dolarului SUA cu 10%	7.983	(1.758)
Deprecierii dolarului SUA cu 10%	(7.983)	1.758
Aprecierii Euro cu 10%	4.221	662
Deprecierii Euro cu 10%	(4.221)	(662)

(ii) Riscul de preţ

Societatea este expusă riscului preţului mărfurilor aferent gazului achiziţionat pentru consumul propriu. Dacă preţul gazului ar fi fost cu 5% mai mare/ mai mic, profitul net aferent anului ar fi fost mai mare/ mai mic cu 5.642 lei (2009: 6.253 lei).

(iii) Riscul de rată a dobânzii privind fluxul de numerar şi valoarea justă

Societatea este expusă riscului ratei dobânzii prin împrumuturile sale pe termen lung şi scurt, dintre care majoritatea au rate variabile. De asemenea, Societatea este expusă riscului ratei dobânzii prin depozitele la bănci. Societatea nu a încheiat nici un fel de angajamente în vederea diminuării riscului. Pentru expunerea medie în 2010, dacă ratele dobânzii ar fi fost cu 50 de puncte de bază mai mici/ mai mari, cu toate variabilele menţinute constante, profitul aferent anului ar fi fost cu 1.083 lei (2009: profit de 15 lei) mai mic/ mai mare, în special ca urmare a reducerii ratei dobânzii la depozitele bancare, compensate parţial de cheltuiala redusă cu dobânda pentru obligaţiile cu dobândă variabilă.

(b) Riscul de credit

Riscul de credit este legat în special de numerar şi echivalente de numerar şi de creanţele comerciale. Societatea a elaborat o serie de politici prin aplicarea cărora se asigură că vânzările de produse şi servicii se efectuează către clienţi corespunzători. Valoarea contabilă a creanţelor, netă de provizioanele pentru creanţe incerte, reprezintă valoarea maximă expusă riscului de credit. Riscul de credit al Societăţii este concentrat pe cei 5 clienţi principali, care împreună reprezintă 83% din soldurile de creanţe comerciale la 31 decembrie 2010 (2009: 75%). Deşi colectarea creanţelor poate fi influenţată de factori economici, conducerea consideră că nu există un risc semnificativ de pierdere care să depăşească provizioanele deja create.

4. MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)

Numerarul este plasat la instituţii financiare, care sunt considerate ca fiind asociate unui risc minim de performanţă.

(c) Riscul de lichiditate

Managementul prudent al riscului de lichiditate implică menţinerea de numerar suficient şi disponibilitatea de fonduri printr-o valoare adecvată a facilităţilor de credit angajate.

Tabelul de mai jos prezintă obligaţiile la 31 decembrie 2010 după maturitatea contractuală rămasă. Sumele prezentate în tabelul scadenţelor reprezintă fluxuri de trezorerie contractuale neactualizate. Analiza maturităţii datoriilor financiare la 31 decembrie 2010 este următoarea:

		mai puţin de
	Suma totală	1 an	1-5 ani	peste 5 ani
Împrumuturi	133.696	45.670	88.026	-
Datorii comerciale şi alte datorii	228.312	228.312	-	-
	362.008	273.982	88.026	-

Analiza maturităţii datoriilor financiare la 31 decembrie 2009 este următoarea:

		mai puţin de
	Suma totală	1 an	1-5 ani	peste 5 ani
Credite şi împrumuturi	108.746	64.060	44.686	-
Datorii comerciale şi alte datorii	189.015	189.015	-	-
	297.761	253.075	44.686	-

4. MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)

Managementul riscului de capital

Obiectivele Societăţii legate de administrarea capitalului se referă la menţinerea capacităţii Societăţii de a-şi continua activitatea cu scopul de a furniza compensaţii acţionarilor şi beneficii celorlalte părţi interesate, şi de a menţine o structură optimă a capitalului astfel încât să reducă costurile de capital. Nu există cerinţe de capital impuse din exterior.

La fel ca şi celelalte companii din acest sector, Societatea monitorizează capitalul pe baza gradului de îndatorare. Acest coeficient este calculat ca datorie netă împărţită la capitalul total. Datoria netă este calculată ca împrumuturile totale (inclusiv "împrumuturile curente şi pe termen lung", după cum se arată în bilanţul contabil) mai puţin numerarul şi echivalentul de numerar. Capitalul total este calculat ca şi "capitaluri proprii", după cum se arată în situaţia poziţiei financiare consolidate plus datoria netă.

În 2010, strategia Societăţii, care a rămas neschimbată din 2009, a fost să menţină gradul de îndatorare cât mai redus posibil pentru a menţine semnificativă capacitatea de a împrumuta fonduri pentru viitoare investiţii dacă şi când va fi cazul. Gradul de îndatorare net la 31 decembrie 2010 şi 2009 era zero:

	2010	2009
Total împrumuturi (Notele 16 şi 20) Mai puţin: numerar şi echivalente de numerar (Nota 13)	117.481 (197.511)	100.721 (196.566)
Poziţia netă de numerar	(80.030)	(95.845)

Estimarea valorii juste

Valoarea justă a instrumentelor financiare care sunt tranzacţionate pe o piaţă activă se bazează pe preţurile de piaţă cotate la sfârşitul perioadei de raportare. Valoarea justă a instrumentelor financiare care nu sunt tranzacţionate pe o piaţă activă este stabilită prin intermediul tehnicilor de evaluare.

Se consideră că valoarea contabilă minus provizionul pentru deprecierea creanţelor şi datoriilor comerciale aproximează valorile juste ale acestora. În scopul prezentării, valoarea justă a obligaţiilor financiare este estimată prin actualizarea fluxurilor de trezorerie contractuale viitoare utilizând rata curentă de piaţă a dobânzii disponibilă Societăţii pentru instrumente financiare similare.

5. ESTIMĂRI ŞI RAŢIONAMENTE CONTABILE ESENŢIALE ÎN APLICAREA POLITICILOR CONTABILE

Estimări şi ipoteze contabile esenţiale

Estimările şi ipotezele sunt evaluate permanent şi se bazează pe experienţa din trecut şi pe alţi factori, inclusiv predicţii ale unor evenimente din viitor despre care se crede că sunt rezonabile în anumite circumstanţe.

Estimările contabile rezultate prin definiţie vor egala rar rezultatele reale obţinute. Estimările şi ipotezele care prezintă un risc semnificativ de a cauza o ajustare importantă a valorii contabile a activelor şi pasivelor în următorul exerciţiu financiar sunt prezentate în continuare.

5.1 Ipoteze pentru stabilirea valorii provizionului pentru beneficii după pensionare

Acest provizion a fost calculat pe baza estimărilor privind salariul mediu, a numărului mediu de angajaţi, şi a numărului mediu de salarii de plată la momentul pensionării, precum şi a schemei de plată a beneficiilor. Provizionul a fost redus la valoarea actualizată prin aplicarea unui factor de scont calculat pe baza ratei dobânzii fără risc (de ex. rata dobânzii la obligaţiuni de stat).

5.2 Tratamentul contabil al contractului de concesiune

După cum se arată în Nota 8, în mai 2002, Transgaz SA a încheiat un Contract de concesiune cu ANRM, care îi dă Societăţii dreptul de utilizare a principalelor conducte din sistemul naţional de transport de gaz pe o perioadă de 30 de ani. Înainte de încheierea acestui contract, conductele erau proprietatea Transgaz SA. Conform clauzelor CCS, Societatea primeşte majoritatea beneficiilor asociate activelor şi este expusă majorităţii riscurilor. Prin urmare, Societatea a recunoscut aceste active în situaţia poziţiei financiare, împreună cu o rezervă corespunzătoare în capitalurile proprii. Începând cu anul 2010, Societatea a aplicat IFRIC 12. Pentru impactul aplicării IFRIC 12 în ceea ce priveşte CCS, se va vedea nota 3.23.

5.3 Tratamentul contabil al redevenţelor de plată pentru utilizarea sistemului naţional de transport al gazelor

După cum se arată în Nota 8, Societatea achită redevenţe, calculate ca procentaj din veniturile din exploatarea conductelor din sistemul naţional de transport de gaz. Aceste costuri au fost recunoscute ca şi cheltuieli, mai degrabă decât ca deducere din venituri, deoarece ele nu sunt de natura taxelor colectate de la clienţi şi transmise Statului având în vedere natura activităţii şi mediul de reglementare:

veniturile Societăţii se bazează pe tarifele aprobate de un alt reglementator decât cel care stabileşte nivelul redevenţelor;
cheltuiala cu redevenţele este un element luat în considerare la calcularea tarifului de transport;
recuperarea integrală a oricăror majorări ale redevenţelor nu este garantată; şi
tarifele pot creşte cu o întârziere de cel mult un an de la modificarea redevenţelor (dacă e cazul).

6. INFORMAŢII PE SEGMENTE

Informaţiile pe segmente furnizate consiliului director care ia deciziile strategice pentru segmentele raportabile, aferente exerciţiului încheiat la 31 decembrie 2010 sunt:

	Transport	Tranzit
	intern	internaţional
	de gaz	de gaz	Nealocat	Total

Vânzări externe	1.054.014	254,089	-	1.308.103
Alte venituri	5.661	-	23.965	29.626
Total venituri	1.059.675	254.089	23.965	1.337.729
Amortizare	106.892	33.351	2.750	142.993
Cheltuieli de exploatare.
altele decât amortizarea	704.122	46.957	13.325	764.404
Rezultatul operaţional	-	-	-	430.332
Câştig financiar net	-	-	-	8.284

Profit înainte de impozitare	-	-	-	438.616
Impozit pe profit	-	-	-	(71.167)

Profit net	-	-	-	367.449
Active pe segmente	3.044.280	520.638	307.498	3.872.416
Datorii pe segmente	575.394	106.170	167.672	849.236
Cheltuieli de capital	440.919	1.793	19.913	462.625

Cheltuieli nemonetare
altele decât amortizarea	14.306	763	876	15.945

Activele prezentate pentru fiecare segment cuprind în principal imobilizări corporale şi necorporale, stocuri şi creanţe şi exclud în principal numerarul şi conturile la bănci.

Datoriile prezentate pentru cele două segmente operaţionale principale constau în datorii din exploatare şi împrumuturile contractate de Societate pentru achiziţionarea activelor destinate segmentelor respective.

Cheltuielile nemonetare, altele decât amortizarea, constau în cheltuiala cu deprecierea creanţelor şi cheltuiala cu deprecierea stocurilor.

6. INFORMAŢII PE SEGMENTE (CONTINUARE)

Serviciile de tranzit sunt efectuate pentru doi clienţi externi, in timp ce activitatea de transport este efectuată pentru mai mulţi clienţi interni. Veniturile din transport sunt obţinute după cum urmează: 76% de la societăţi de distribuţie, 22% de la clienţi (mari) eligibili.

	Clienţi interni	Clienţi externi	Total
Cifra de afaceri Alte venituri	1.054.014 29.626	254.089 -	1.308.103 29.626
	1.083.640	254.089	1.337.729

Toate activele Societăţii se află în România. Toate activităţile Societăţii se desfăşoară în România.

Creanţele de la clienţi externi sunt în sumă de 21.295 lei (2009: 21.616 lei).

Informaţiile pe segmente furnizate consiliului director care ia deciziile strategice pentru segmentele raportabile, aferente exerciţiului încheiat la 31 decembrie 2009 sunt:

		Tranzit
	Transport	internaţional
	intern de gaz	de gaz	Nealocat	Total
Vânzări externe	939.194	242.736	-	1.181.930
Alte venituri	5.701	-	26.359	32.060
Total venituri	944.895	242.736	26.359	1.213.990
Amortizare	100.060	33.390	2.262	135.712
Cheltuieli de exploatare
altele decât amortizarea	670.668	43.653	7.568	721.889
Venituri din exploatare	-	-	-	356.389
Câştig financiar net	-	-	-	17.653
Profit înainte de impozitare	-	-	-	374.042
Impozitare	-	-	-	(133.517)
Profit net	-	-	-	240.525
Active pe segmente	2.664.651	551.649	268.293	3.484.593
Datorii pe segmente	354.175	166.775	154.618	675.568
Cheltuieli de capital	148.943	2.911	7.874	159.728
Cheltuieli nemonetare altele decât amortizarea	14.363	305	899	15.567

⁽³⁶⁾

6. INFORMAŢII PE SEGMENTE (CONTINUARE)

Activele prezentate pentru fiecare segment cuprind în principal imobilizări corporale şi necorporale, stocuri şi creanţe şi exclud în principal numerarul şi conturile la bănci.

Datoriile prezentate pentru fiecare segment constau în datorii din exploatare şi împrumuturile contractate de Societate pentru achiziţionarea activelor destinate segmentelor respective.

Cheltuielile nemonetare, altele decât amortizarea, constau în cheltuiala cu deprecierea creanţelor şi cheltuiala cu deprecierea stocurilor.

Conducerea Societăţii analizează veniturile în funcţie de locaţia clienţilor, interni sau externi.

Activitatea de tranzit este desfăşurată pentru clienţi externi, iar cea de transport pentru clienţi interni.

	Clienţi interni	Clienţi externi	Total
Cifra de afaceri	939.194	242.736	1.181.930
Alte venituri	32.060	-	32.060

7. IMOBILIZĂRI CORPORALE

	Terenuri şi clădiri	Active din sistemul de transport	Alte mijloace fixe	Active în curs	Total
Anul încheiat la
31 decembrie 2009
Cost la 1 ianuarie 2009	215.319	750.118	196.753	9.288	1.171.478
Amortizare cumulată la
1 ianuarie 2009	(72.596)	(215.547)	(136.110)	-	(424.253)
Valoare contabilă netă la
1 ianuarie 2010	142.723	534.571	60.643	9.288	747.225
Intrări	-	3.266	314	28.228	31.808
Transferuri	7.367	-	23.583	(30.950)	-
Ieşiri (Valoare contabilă netă)	(86)	-	(277)	-	(363)
Cheltuiala cu amortizarea	(6.694)	(29.253)	(16.553)	-	(52.500)
Valoare contabilă netă finală	143.310	508.584	67.710	6.566	726.170
Cost	222.556	753.384	212.519	6.566	1.195.025
Amortizare cumulată	(79.246)	(244.800)	(144.809)	-	(468.855)
Valoare contabilă netă	143.310	508.584	67.710	6.566	726.170
Anul încheiat la 31 decembrie 2010
Valoare contabilă netă
iniţială, conform raportării	143.310	508.584	67.710	6.566	726.170
Intrări	1.754	18.453	48	40.156	60.411
Transferuri	19.211	1.470	8.709	(29.390)	-
Ieşiri (valoare contabilă netă)	(794)	-	(342)	-	(1.136)
Cheltuiala cu amortizarea	(6.451)	(30.169)	(16.467)	-	(53.087)
Valoare contabilă netă finală	157.030	498.338	59.658	17.332	732.358
Cost	242.231	773.306	214.281	17.332	1.247.150
Amortizare cumulată	(85.201)	(274.968)	(154.623)	-	(514.792)
Valoare contabilă netă finală	157.030	498.338	59.658	17.332	732.358

Valoarea contabilă brută a activelor amortizate integral, utilizate în continuare, este de 109.329 lei (2009: 88.255 lei).

8. ACORDUL DE CONCESIUNE A SERVICIILOR

În mai 2002, Transgaz SA a încheiat un contract de concesiune a serviciilor ("CCS") cu ANRM, care îi dă Societăţii dreptul să opereze conductele principale (conductele magistrale) ale sistemului naţional de transport gaz pe o perioadă de 30 de ani. Înainte de încheierea acestui contract, conductele erau proprietatea Transgaz SA. Toate modernizările sau îmbunătăţirile efectuate de Societate la sistem sunt considerate parte a sistemului şi devin proprietatea ANRM la sfârşitul duratei lor de viaţă utilă. Societatea nu poate vinde sau casa nici un activ care face parte din sistemul naţional de transport; vânzările se pot face numai cu aprobarea Statului.

La finalul contractului, activele aparţinând domeniului public existente la momentul semnării contractului şi toate investiţiile realizate în sistem vor reveni Statului cu titlu gratuit. Societatea deţine şi va dezvolta alte active care nu fac parte direct din sistemul naţional de transport gaz, ci reprezintă active complementare pentru operaţiunile de transport de gaz. ANRM are opţiunea de a cumpăra aceste active la finalul contractului de concesiune la valoarea justă.

Termenii principali ai Contractului de concesiune sunt următorii:

Societatea are dreptul de a opera direct activele care fac obiectul Contractului de concesiune şi de a aplica şi colecta tarife de tranzit şi de transport de la clienţi în schimbul serviciilor furnizate; Transgaz SA este singura entitate autorizată să opereze conductele principale ale sistemului naţional de transport gaz, nefiind permise nici un fel de sub-concesionări;
Orice modificare a tarifelor trebuie propusă de Societate către ANRM şi apoi aprobată de ANRE;
Societatea este scutită de la plata taxelor de import pentru activele achiziţionate în scopul operării, îmbunătăţirii sau dezvoltării sistemului;
anual, Societatea trebuie să publice capacitatea disponibilă a sistemului pentru anul următor, până la 30 octombrie;
anual, trebuie să se răspundă comenzilor clienţilor până la 30 noiembrie, iar ANRM trebuie informată în legătură cu toate comenzile refuzate decise de conducerea Societăţii;
Societatea trebuie să menţină un nivel specific al serviciilor (garantat printr-un program minim obligatoriu de investiţii);
redevenţele sunt plătite ca procentaj (până la 30 septembrie 2007: 5%, începând cu octombrie 2007: 10%) din venitul brut din operarea reţelei de conducte (transport şi tranzit);
toate cheltuielile de exploatare pentru operarea sistemului sunt suportate de Societate;
Societatea poate anula contractul prin notificarea ANRM cu 12 luni înainte;
ANRM poate anula contractul printr-o notificare cu 6 luni înainte; aceasta are şi opţiunea de a anula contractul cu o notificare de 30 de zile din motive de "interes naţional"; în acest caz, Transgaz SA va primi compensaţii egale cu profitul mediu net al ultimilor 5 ani înmulţit cu durata rămasă a contractului.

Contractul de concesiune nu include o clauză de prelungire automată.

Nu s-au făcut modificări ale termenilor Contractului de concesiune din iunie 2003.

Nota 3.23 prezintă impactul aplicării IFRIC 12 cu privire la CCS.

9. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

	Active
	aferente	Programe	Imobilizări
	CCS	informatice	în curs	Total

Cost la 1 ianuarie 2009	4.581.242	45.687	210.210	4.837.139
Amortizare cumulată la 1 ianuarie 2009	(2.830.429)	(35.868)	-	(2.866.297)
Valoare contabilă netă iniţială	1.750.813	9.819	210.210	1.970.842
Intrări	-	-	357.494	357.494
Transferuri	125.199	6.496	(131.695)	-
Amortizare	(73.999)	(9.212)	-	(83.211)
Valoare contabilă netă finală	1.802.013	7.103	436.009	2.245.125
La 31 decembrie 2009
Cost	4.696.964	52.182	436.009	5.185.155
Amortizare cumulată	(2.894.951)	(45.079)	-	(2.940.030)
Valoare contabilă netă	1.802.013	7.103	436.009	2.245.125
Valoare contabilă netă iniţială	1.802.013	7.103	436.009	2.245.125
Intrări	-	8.064	371.976	380.040
Transferuri	414.576	-	(414.576)	-
Ieşiri	-	(595)	(8.064)	(8.659)
Amortizare	(84.480)	(5.426)	-	(89.906)
Valoare contabilă netă finală	2.132.109	9.146	385.345	2.526.600
La 31 decembrie 2010
Cost	5.121.015	59.451	385.345	5.565.811
Amortizare cumulată	(2.988.906)	(50.305)	-	(3.039.211)
Valoare contabilă netă	2.132.109	9.146	385.345	2.526.600

10. ACTIVE FINANCIARE DISPONIBILE PENTRU VÂNZARE

Activele financiare disponibile pentru vânzare constau în participaţii necotate în următoarele societăţi:

		% Procent	% Procent
Societatea	Activitate	deţinut 2010	deţinut 2009	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009

Resial SA	producţie	68,16	68,16	18.116	18.116
Mebis SA	producţie distribuţie şi	17,47	17,47	6.462	6.462
Wirom Gas SA	furnizare gaz	-	0,02	-	3
Nabucco Gas Pipeline
International Gmbh	transport gaz	16,67	16,67	38.333	14.420
Nabucco Gaz
Pipeline LTD Sirketi		0,5	-	-	-
Minus provizionul pentru deprecierea participaţiilor în
Resial şi Mebis				(24.578)	(24.578)

				38.333	14.423

Participaţia în Resial SA

Acţiunile deţinute la Resial SA au fost obţinute în decembrie 2003 prin recuperarea creanţelor datorate de client. Resial a intrat în procedură de lichidare în 2006; procesul este desfăşurat de un executor judecătoresc numit de instanţa de judecată şi este în afara controlului Societăţii, de aceea participaţia nu este consolidată şi este înregistrată la cost mai puţin provizionul pentru depreciere la 100% din cost. Împrumutul acordat este de asemenea provizionat în întregime (Nota 10). Conducerea nu se aşteaptă ca Transgaz să recupereze vreo sumă din această participaţie şi Societatea nu garantează nici un fel de obligaţii reziduale pentru Resial SA.

Participaţia în Mebis SA

Acţiunile deţinute la Mebis SA au fost obţinute în februarie 2004 prin recuperarea creanţelor datorate de client. Societatea este în procedură de lichidare, de aceea participaţia în societate a fost provizionată în întregime. Societatea nu are nici un fel de obligaţii faţă de Mebis SA.

10. AVAILABLE FOR SALE FINANCIAL ASSETS (CONTINUED)

Participaţia în Nabucco Gas Pipeline International Gmbh

Nabucco Gas Pipeline International Gmbh ("NIC") este o societate cu răspundere limitată, cu sediul social la Viena, Austria, înfiinţată cu scopul de a facilita construcţia unei conducte de gaz din Turcia prin Bulgaria, România şi Ungaria până în Austria.

Transgaz a participat împreună cu alţi patru acţionari la capitalul social al acestei societăţi, fiecare deţinând un procent de 20% din capitalul social. În februarie 2008, capitalul social al NIC a fost majorat prin contribuţia unui nou acţionar, RWE Gas Midstream Germania. Aşadar, fiecare din cei 5 acţionari deţine o participaţie de 16,67% din capitalul social.

La 18 iunie 2010 a fost înfiinţată NABUCCO GAS PIPELINE LIMITED ŞIRKETI Turcia situată în Ankara (filiala Nabucco Gas Pipeline International GmbH). Societatea are 5 acţionari: Nabucco Gas Pipeline International GmbH, BOTAS-Turcia, Bulgargaz-Bulgaria, SNTGN Transgaz SA-România, MOL-Ungaria şi OMV Gas &Power GmbH - Austria.

Capitalul social al NABUCCO GAS PIPELINE LIMITED ŞIRKETI este de 5.000 TRL, format din 200 acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 25 TRL. Capitalul social a fost subscris astfel: Nabucco Gas Pipeline International GmbH 98% şi fiecare dintre celelalte părţi a contribuit cu 0,5% la capitalul social.

11. STOCURI

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Piese de schimb, materiale şi producţia în curs Provizioane pentru stocuri cu mişcare lentă	35.560 (7.931)	40.574 (5.697)
	27.629	34.877

12. CLIENŢI ŞI ALTE CREANŢE

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Creanţe comerciale	369.716	329.488
Avansuri către furnizori	1.409	201
TVA de recuperat	3.386	4.157
Împrumut către Resial SA (Nota 10)	1.782	1.782
Alte creanţe	22.915	10.181
Provizion pentru deprecierea creanţelor	(46.217)	(76.595)
Provizion pentru deprecierea altor creanţe	(3.006)	(1.782)
	349.985	267.432

(42)

12. CLIENŢI ŞI ALTE CREANŢE (CONTINUARE)

La 31 decembrie 2010, 21.295 lei (31 decembrie 2009: 21.616 lei) reprezentând creanţe comerciale şi alte creanţe, net, este exprimată în monedă străină, dintre care 79% în USD (2009: 74%) şi 21% în EUR (2009: 26%).

Creanţele includ solduri cu părţi afiliate în sumă de 56.694 lei (31 decembrie 2009: 56.026 lei) după cum este prezentat în Nota 28.

Creanţele utilizate pentru garantarea împrumuturilor bancare sunt prezentate în Nota 16. Totalul creanţelor gajate la 31 decembrie 2010 este de 209.705 lei (31 decembrie 2009: 60.761 lei).

Analiza în funcţie de calitatea creanţelor comerciale şi altor creanţe este următoarea:

	2010		2009
	Creanţe comerciale	Alte creanţe financiare	Creanţe comerciale	Alte creanţe financiare
Curente şi nedepreciate	193.600	23.772	184.448	14.539
Datorate, dar nedepreciate
- restante mai puţin de 30 de zile	99.844	2.514	35.935	-
- restante între 30 şi 90 de zile	24.337	74	1.012	-
- restante peste 90 de zile	5.718	126	31.498	-
Datorate, dar nedepreciate – total	129.899	2.714	68.445	-
Determinate separat ca fiind depreciate (brut)
- restante mai puţin de 30 de zile	-	-	852	-
- restante între 30 şi 90 de zile	2.181	6	20	-
- restante între 90 şi 360 de zile	615	443	12.260	-
- restante peste 360 de zile	43.421	2.557	63.463	1.782
Depreciate integral – total	46.217	3.006	76.595	1.782
Mai puţin provizionul pentru depreciere	46.217	3.006	76.595	1.782
Total	323.499	26.486	252.893	14.539

12. CLIENŢI ŞI ALTE CREANŢE (CONTINUARE)

Analiza în funcţie de calitatea creditelor a activelor financiare nedatorate şi nedepreciate poate fi analizată pe baza informaţiilor istorice cu privire la problemele legate de recuperarea acestor creanţe.

	2010
Grupul 1	26.306	49.466
Grupul 2	167.294	134.982
Creanţe comerciale	193.600	184.448

Grupul 1 – clienţi existenţi/ părţi afiliate unde nu au existat probleme de recuperabilitate. Grupul 2 – clienţi existenţi/ părţi afiliate unde au existat întârzieri la plată în trecut, cea mai mare parte a restanţelor a fost recuperată.

Mişcările în provizion sunt analizate mai jos:

	2010	2009
Provizion la 1 ianuarie 2010	78.377	94.541
Reversare (nota 24)	29.155	16.164
Provizion la 31 decembrie 2010	49.222	78.377

13. NUMERAR ŞI ECHIVALENT DE NUMERAR

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Numerar în bancă în lei	113.758	180.231
Numerar în bancă în devize	83.626	14.654
Alte echivalente de numerar	127	1.681
	197.511	196.566

Rata medie ponderată a dobânzii efective aferente depozitelor bancare pe termen scurt a fost de 5,88% la 31 decembrie 2010 (31 decembrie 2009: 15,85%) iar aceste depozite au scadenţa medie de 30 zile. Sunt incluse si depozite cu maturitate iniţială de până la 3 luni.

14. CAPITAL SOCIAL ŞI PRIME DE CAPITAL

	Număr de acţiuni ordinare	Capital social	Prime de capital	Total
Statutar
La 31 decembrie 2009	11.773.844	117.738	247.479	365.217
La 31 decembrie 2010	11.773.844	117.738	247.479	365.217
IFRS
Ajustarea capitalului social la hiperinflaţie cumulată la
31 decembrie 2003	-	441.419	-	441.419
La 31 decembrie 2010	11.773.844	559.157	247.479	806.636

Numărul autorizat de acţiuni ordinare în Transgaz SA este de 11.773.844 (31 decembrie 2009: 11.773.844) cu o valoare numinală de 10 lei fiecare. Fiecare acţiune reprezintă un vot. Structura acţionariatului la 31 decembrie 2010 este următoarea:

	Număr de
	acţiuni ordinare	Valoare statutară	Procentaj
		(lei)	(%)
Statul Român, reprezentat de Ministerul
Economiei şi Comerţului ("MEC")	8.654.970	86.549.700	73,5102
Fondul "Proprietatea"	1.764.620	17.646.200	14,9876
Alţi acţionari	1.354.254	13.542.540	11,5022
	11.773.844	117.738.440	100,0000

14. CAPITAL SOCIAL ŞI PRIME DE CAPITAL (CONTINUARE)

Structura acţionariatului la 31 decembrie 2009 este următoarea:

	Număr de
	acţiuni ordinare	Valoare statutară	Procentaj
		(lei)	(%)
Statul Român, reprezentat de Ministerul
Economiei şi Comerţului ("MEC")	8.655.053	86.550.530	73,5109
Fondul "Proprietatea"	1.764.620	17.646.200	14,9876
Alţi acţionari	1.354.171	13.541.710	11,5015
	11.773.844	117.738.440	100,0000

În registrele sale statutare, Societatea a inclus în capitalul social anumite diferenţe din reevaluare pentru reevaluările efectuate înainte de 31 decembrie 2001. În scopul întocmirii prezentelor situaţii financiare în conformitate cu IFRS, astfel de majorări nu au fost recunoscute întrucât ajustările la hiperinflaţie pentru mijloace fixe erau recunoscute anual în situaţia rezultatului global până la 31 decembrie 2003. Prin urmare, în aceste situaţii financiare, Societatea a înregistrat doar capitalul social din aport în numerar sau în natură, ajustat la inflaţie de la data aportului iniţial la 31 decembrie 2003. Majorarea capitalului social care a avut loc după 1 ianuarie 2004 a fost recunoscută în termeni nominali.

15. ALTE REZERVE, REZERVE LEGALE SI REZULTATUL REPORTAT

Alte rezerve

Înainte de adoptarea IFRIC 12, o rezervă corespunzătoare activelor aparţinând domeniului public (Notele 3.8 si 5.4) a fost inclusă în capitalurile proprii cu titlul de "Rezerva domeniului public" la valoarea activelor respective retratate în funcţie de inflaţie până la 1 ianuarie 2004. Aceasta a fost redenumită "Alte rezerve" la adoptarea IFRIC 12, pentru a reflecta clasificarea diferită a activelor respective.

Rezerva legală

În conformitate cu legislaţia românească şi cu actul constitutiv al Societăţii, aceasta trebuie să transfere cinci procente din profitul din registrele statutare într-o rezervă statutară de până la 20% din capitalul social statutar. Soldul rezervei statutare, care nu este disponibil pentru distribuţie la 31 decembrie 2010, este în sumă de 23.548 lei (31 decembrie 2009: 23.548 lei). Rezerva legală este inclusă în "Rezultatul reportat" în aceste situaţii financiare.

Distribuţia dividendelor

În cursul anului încheiat la 31 decembrie 2010, Societatea a declarat şi distribuit un dividend pe acţiune în valoare de 13,02 lei aferent profitului anului anterior (2009: 10,47 lei pe acţiune). Totalul dividendelor declarate din profitul anului 2009 este de 153.295 lei (dividende declarate din profitul anului 2008: 123.273 lei).

Înainte de 2010, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului 64/2001, societăţile în care Statul este acţionar majoritar trebuie să distribuie cel puţin 50% din profitul net statutar după deducereaparticipaţiei angajaţilor la profit, ca dividende. Distribuţia către angajaţi este recunoscută în profit sau pierdere.

Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 137/decembrie 2004, aprobate prin Legea 50/martie 2005, ca excepţie de la Ordonanţa Guvernului 64/2001, Societatea are dreptul de a reţine şi a reinvesti dividendele declarate pentru 2004 şi 2003 (net impozitul pe dividende aferent) cu scopul finanţării proiectelor sale majore de investiţii legate de modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport al gazului natural. În consecinţă, dividendele neplătite pentru 2003 şi 2004 au fost păstrate în rezultatul reportat, net de impozitul pe dividende aferent.

Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 55/2010 societăţile în care Statul este acţionar majoritar trebuie să distribuie ca dividende cel puţin 90% din profitul net statutar distribuibil.

16. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG

Tranşa curentă a împrumuturilor pe termen lung

	Moneda	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Împrumut de la BIRD	USD	2.425	4.506
Unicredit Ţiriac	lei	15.885	37.063
BRD GSG	lei	60.400	-
		78.710	41.569

16. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG (CONTINUARE)

Tranşa pe termen lung a împrumuturilor pe termen lung

	Moneda	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009

Împrumut de la BIRD Împrumuturi de la Gazprombank	USD USD	2.492 -	2.123 28.277
Împrumut de la Efibanca	EUR	-	2.470
Împrumut de la ABN Amro Bank	EUR	-	5.103
Unicredit Ţiriac	lei	21.179	21.179
BRD	lei	15.100	-

		38.771	59.152

Urmează o descriere a împrumuturilor pe termen lung.

Împrumutul de la BIRD

Împrumutul de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie si Dezvoltare ("BIRD" – RO 3723) a fost acordat în vederea reabilitării sectorului de petrol şi gaze din România, în cadrul unui Proiect de Acord semnat la 1 iunie 1994.

Întregul împrumut ar fi trebuit să fie rambursat de către SNGN Romgaz, entitate predecesoare a Transgaz, în calitate de societate holding a entităţilor din cadrul grupului Romgaz. Totuşi, în conformitate cu Hotărârea de Guvern 334/2000 şi ca urmare a recentei restructurări a sectorului de gaze în urma căreia Transgaz a devenit o entitate separată, o parte din acest împrumut a fost transferată către societăţile nou create. Partea din creditul BIRD recunoscută de Societate se bazează pe un acord încheiat între entităţile succesoare ale SNGN Romgaz.

În data de 2 octombrie 2001 Societatea a încheiat de asemenea un acord subsidiar cu Ministerul Finanţelor Publice referitor la partea din împrumut care îi revine, iar acordul original încheiat între Guvernul României şi BIRD a fost modificat pentru a include reorganizarea fostului Romgaz.

Împrumutul este exprimat în USD (soldurile la 31 decembrie 2010 si 2009 erau de 1.535 mii USD si 2.258 mii USD) şi este purtător al unei dobânzi de 0,5% peste costul Împrumuturilor Calificate aşa cum prevede BIRD. Rata dobânzii aplicabilă în 2010 a fost de aproximativ 9,5% (2009: aproximativ 8,81%). Rambursarea are loc în tranşe de două ori pe an. Atât creditul cât şi dobânda aferentă sunt rambursate Ministerului Finanţelor Publice cu cel puţin 15 zile înainte de data la care Ministerul Finanţelor Publice efectuează rambursarea către BIRD. Plăţile către Ministerul Finanţelor Publice pot fi efectuate şi în echivalentul în lei la rata de schimb de la data plăţii plus un onorariu rambursabil de 5% pentru a proteja Ministerul Finanţelor Publice împotriva unor eventuale pierderi din schimb valutar şi un comision de 10% din dobânda plătită.

16. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG (CONTINUARE)

Împrumutul este garantat cu un depozit creat de Societate în favoarea Ministerului Finanţelor Publice. Depozitul este egal cu următoarea tranşă de rambursare. La 31 decembrie 2010 depozitul era în sumă de 507.666 USD (31 decembrie 2009: 415.440 USD).

Mai jos sunt prezentate scadenţele împrumutului BIRD:

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
În termen de 1 an	2.492	2.123
Între 1 şi 2 ani	2.425	2.281
Între 2 şi 5 ani	-	2.225
	4.917	6.629

Împrumutul de la Gazprombank

Societatea a contractat două împrumuturi de la Gazprombank pentru proiecte de investiţii. Ambele împrumuturi de la Gazprombank sunt exprimate în USD şi au fost trase în întregime până la 31 decembrie 2005.

Primul împrumut

La data de 24 noiembrie 1999, Societatea predecesoare a contractat un împrumut de la Gazprombank, pentru a finanţa prima etapă a procesului de construcţie a unei noi conducte de tranzit în Dobrogea.

Împrumutul se rambursează în rate lunare şi este purtător al unei dobânzi de 0,5% pe lună pentru soldul restant. Soldul împrumutului la 31 decembrie 2010 era zero (31 decembrie 2009: 4.204 mii USD).

Ulterior reorganizării SNGN Romgaz SA, împrumutul a fost preluat de Transgaz SA, Societatea fiind de asemenea responsabilă pentru proiectul de investiţii aferent (conducta de tranzit Dobrogea).

Al doilea împrumut

Cel de-al doilea împrumut de la Gazprombank a fost contractat la data de 8 februarie 2001 pentru finanţarea parţială a conductei Dobrogea.

Rambursarea se efectuează în rate lunare. Împrumutul este purtător al unei dobânzi LIBOR 1 lună + 2%. Soldul la 31 decembrie 2010 era zero (31 decembrie 2009: 5.427 mii USD).

16. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG (CONTINUARE)

Scadenţa generală a împrumuturilor Gazprombank se prezintă astfel:

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
În termen de 1 an	-	28.277

Împrumuturile de la Efibanca

Împrumuturile de la Efibanca Spa, societate controlată de grupul bancar Banca Populare di Lodi au fost contractate în iunie 2003, septembrie 2004 şi ianuarie 2005 pentru finanţarea achiziţiei unor valve şi a serviciilor de instalare aferente de la TYCO Valves&Controls Italia SRL şi RMA Germania. Împrumuturile sunt exprimate în EUR şi sunt purtătoare al unor dobânzi de 4,38%, 3,87% şi, respectiv, 3,60% pe an. Rambursarea fiecărei trageri este efectuată în 10 rate bi-anuale. Soldul la 31 decembrie 2010 este zero (31 decembrie 2009: 584 mii EUR).

Mai jos sunt prezentate scadenţele împrumuturilor Efibanca.

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
În termen de 1 an	-	2.470

Împrumutul de la ABN AMRO Bank

Împrumutul a fost contractat în decembrie 2005 pentru finanţarea investiţiilor Societăţii. Valoarea maximă a facilităţii de credit este de 6.437 mii EUR.

Rata dobânzii este EURIBOR 1 lună + 0,95% dacă rata Datoriei Totale / EBITDA este mai mică de 3 şi EURIBOR o lună + 1,5% dacă rata Datoriei Totale / EBITDA este mai mare de 3.

Mai jos sunt prezentate scadenţele împrumutului ABN AMRO:

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
În termen de 1 an	-	5.103

16. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG (CONTINUARE)

Împrumutul de la Unicredit Tiriac

Împrumutul a fost contractat la 31 octombrie 2007 în urma unei licitaţii publice cu o rată a dobânzii BUBOR la trei luni. Valoarea contractată este de 100.600 lei. Împrumutul a fost tras în întregime, iar rambursarea va începe în martie 2008 în rate trimestriale.

Mai jos sunt prezentate scadenţele împrumutului Unicredit:

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
În termen de 1 an Între 1 şi 2 ani Între 2 şi 5 ani	21.179 15.885 -	21.179 21.178 15.885
	37.064	58.242

BRD Groupe Societe Generale

Împrumutul a fost contractat la 16 decembrie 2010 pentru finanţarea programului de investiţii şi are o dobândă ROBOR la trei luni + 0,5%. Valoarea totală este de 120.000 lei. La 31 decembrie 2010, a fost trasă suma de 75.500 lei . Rambursarea se va face pe o perioadă de 5 ani în rate trimestriale, plata finală fiind la 31 decembrie 2015.

Scadenţa împrumutului de la BRD este prezentată mai jos:

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
Sub un an Intre 1 si 2 ani	15,100 60,400	- -
	75,500	-

Împrumuturile de la BRD G.S.G. şi Unicredit sunt garantate cu creanţe de la E.ON Gaz Romania SA, Interagro, Electrocentrale Galati, Termoelectrica SA, GDF SUEZ Energy Romania.

Rata efectivă a dobânzii poate fi analizată după cum urmează:

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010 (%)	Anul încheiat la 31 decembrie 2009 (%)
Împrumuturi pe termen lung în USD	4,94	4,5
Împrumuturi pe termen lung în EUR	2,00	3,5
Împrumuturi pe termen lung în lei	10,13	12,9

(51)

16. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG (CONTINUARE)

Valoarea justă

Valorile contabile şi valorile juste ale împrumuturilor pe termen lung sunt următoarele:

		Valorile contabile la 31 decembrie		Valorile juste la 31 decembrie
	2010	2009	2010	2009
BIRD	4.917	6.629	4.950	6.728
Gazprom	-	28.277	-	28.237
ABN(RBS)	-	5.103	-	5.197
Efibanca	-	2.470	-	2.481
Unicredit	37.064	58.242	37.139	58.463
BRD	75.500	-	76.799	-
	117.481	100.721	118.888	101.106

Valoarea justă este determinată pe baza valorii fluxurilor de trezorerie viitoare actualizate, folosind o rată a scontului egală cu rata dobânzii la care conducerea consideră că Societăţile pot obţine împrumuturi similare, la sfârşitul perioadei de raportare.

Expunerea împrumuturilor Societăţii la modificările ratei dobânzii se prezintă astfel:

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Rata variabilă a dobânzii	117.481	85.909
Rata fixă a dobânzii	-	14.812
	117.481	100.721

Rata variabilă a dobânzii poate fi analizată după cum urmează:

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
6 luni sau mai puţin	117.481	85.909
Societatea are următoarele facilităţi netrase:
	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Lei	45.000	45.000

(52)

17. VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS

Veniturile înregistrate în avans constau în taxe de racordare aplicate clienţilor pentru racordarea acestora la reţeaua de transport al gazelor sau în active primite gratuit pentru conectarea la reţea. Societatea utilizează taxa de racordare pentru a achiziţiona activele necesare pentru conectare. Veniturile înregistrate in avans (prezentate ca şi "venituri din taxe de conectare") sunt înregistrate pe perioada în care sunt amortizate activele aferente (nota 23).

18. IMPOZIT PE PROFIT

Cheltuiala cu impozitul pe profit

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
Cheltuiala cu impozitul pe profit – curent Impozit amânat – impactul	75.153	62.649
diferenţelor temporare	(3.986)	70.868
Cheltuiala cu impozitul pe profit raportată	71.167	133.517

În 2010 şi 2009, Societatea a calculat impozit pe profit la rata de 16% aplicată profitului calculat în conformitate cu legislaţia românească.

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010 (%)	Anul încheiat la 31 decembrie 2009 (%)
Profit înainte de impozitare	438.616	374.042
Cheltuiala teoretică cu impozitul la rata statutară de 16% (2009: 16%)	70.179	59.847
Efectul fiscal al elementelor care nu sunt deductibile sau impozabile:
Venit neimpozabil	(24.974)	(3.221)
Cheltuieli nedeductibile	25.962	76.891
Cheltuiala cu impozitul pe profit raportată	71.167	133.517

18.IMPOZIT PE PROFIT (CONTINUARE)

Impozit amânat

Impozitul amânat de plată şi de recuperat sunt evaluate la rata efectivă de impozitare de 16% la 31 decembrie 2010 (31 decembrie 2009: 16%). Impozitul amânat de plată şi de recuperat, precum şi cheltuielile cu/(veniturile din) impozit amânat din situaţia rezultatului global sunt atribuibile următoarelor elemente:

	3 1 de br ie 2 0 1 0 ce m	M iş ca re	3 1 de br ie 2 0 0 9 ce m	M iş ca re	1 ian ie 2 0 0 9 ua r
ân Im i de la ă t a t t p oz m a p
b i l iz i c le Im ăr o or p or a	8 8. 1 1 9	( ) 3. 4 2 1	9 1. 5 4 0	6 8. 3 4 5	2 3. 1 9 5
ia le Cr ţ ea n e c om er c	1. 3 0 4	( ) 1. 4 5 8	2. 7 6 2	2. 7 6 2	-
i ân Im de t a t t p oz m a re cu p er a
l im in ăr i Pr e	-	1. 2 4 9	( 1. 2 4 9 )	( 4 6 )	( 1. 2 0 3 )
A j ăr i a le i lor t to us s cu r	-	-	-	( 1 1 )	1 1
iz ion be f ic i i le j i lor Pr tru ţ ov p en ne an g a a	( 4. 0 8 3 )	( 3 6 ) 5	( 3. 2 ) 7 7	( 1 8 2 )	( 3. 4 ) 5 5
O b l ig ia ă p iv in d im i l a ân ţ t tu t a ne r p oz m a	8 3 4 0 5.	( 3. 9 8 6 )	8 9. 3 2 6	0. 8 6 8 7	1 8. 4 8 5

Creşterea din 2009 aferentă diferenţelor temporare pentru soldurile de mijloace fixe este datorată schimbării legislative din 2009, conform căreia surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale faţă de valoarea istorică este considerat nedeductibil din punct de vedere fiscal.

18. IMPOZIT PE PROFIT (CONTINUARE)

Sumele prezentate în situatia pozitiei financiare cuprind următoarele:

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Obligaţii privind impozitul amânat de
achitat în mai mult de 12 luni cf. raportării	85.340	89.326

19. FURNIZORI ŞI ALTE DATORII

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Datorii comerciale	112.798	74.521
Furnizori de mijloace fixe	45.934	37.943
Dividende de plată	4.913	4.449
Datorii către Ministerul Economiei şi	51.718	51.718
Comerţului (vezi mai jos)
Alte impozite	51.601	51.388
Sume de plată către angajaţi	11.123	17.160
TVA de plată	16.739	21.117
Alte datorii	1.826	3.224
	296.652	261.520

În 2005 Ministerul Economiei şi Comerţului a decis să impute Societăţii echivalentul dobânzii pentru întârzieri de plată la dividendele declarate şi neplătite rămase din perioada 2000 - 2003. Fiind sume de plată către acţionarul majoritar de la acel moment, aceste penalităţi constituie în esenţă o distribuţie suplimentară către acţionari. Acţionarul majoritar al Societăţii a informat conducerea că plata penalităţilor poate fi amânată până la o notificare ulterioară, permiţând Societăţii utilizarea sumei respective pentru continuarea dezvoltării reţelei.

La 31 decembrie 2010, 1.425 lei (31 decembrie 2009: 3.500 lei) reprezentând furnizori şi alte datorii este exprimată în monedă străină, în special în EUR şi USD.

Furnizori şi alte datorii includ solduri datorate părţilor afiliate în valoare de 53.346 lei (31 decembrie 2009: 58.576 lei), după cum este prezentat în Nota 28.

20. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN SCURT

Împrumuturile pe termen scurt sunt analizate astfel:

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Tranşa curentă a împrumuturilor pe
termen lung (Nota 16)	38.771	59.152

Descoperit de cont de la BRD

Contractul de descoperit de cont cu BRD a fost încheiat în 2004. cu un plafon de 20.000 lei. Acesta a fost prelungit ulterior până la 30 august 2011 iar plafonul a fost majorat la 45.000 lei. Facilitatea este garantată cu un gaj asupra creanţelor din contractul cu Azomureş în sumă de 6.980 lei la 31 decembrie 2010 ( 6.620 lei la 31 decembrie 2009). Soldul la 31 decembrie 2010 si 2009 este zero. Dobânda este de ROBOR la 1 an + 0,9% p.a. (2009: ROBOR la 1 an + 0,9% p.a.).

Valoarea contabilă a împrumuturilor pe termen scurt aproximează valoarea lor justă.

21. PROVIZIOANE PENTRU DATORII ŞI CHELTUIELI

	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Provizion curent
Provizion pentru garanţii	534	185
Provizion pentru litigii	5.202	-
	5.736	185

La 31 decembrie 2010 Societatea a constituit un provizion de 5.202 lei pentru litigii astfel: Termoficare 2000 Piteşti unde Tribunalul Comercial Argeş a decis pe 06.12.2010 că Transgaz trebuie să plătească 4.711 lei penalităţi şi despăgubiri; Transgaz a făcut apel. Bălăşoiu Marian, a chemat în judecată Societatea pentru plata de despăgubiri şi chirii de 491 lei; Transgaz a înaintat o cerere către CEDO pentru încălcarea normelor interne cu privire la proprietatea publică a statului roman.

22. PROVIZION PENTRU BENEFICIILE ANGAJAŢILOR

Beneficiile angajaţilor

Conform contractului colectiv de muncă, Societatea trebuie să plătească angajaţilor la momentul pensionării o sumă compensatorie egală cu un anumit număr de salarii brute, în funcţie de perioada lucrată în industria de gaz, condiţiile de lucru, etc. Valoarea actualizată a provizionului a fost determinată pe baza Metodei de Credit a Unităţii Proiectate. S-au folosit următoarele ipoteze în calcularea provizionului: rata de indexare a salariului aferentă ratei de creştere a productivităţii, numărul personalului în funcţie de datele istorice furnizate de Societate şi calendarul de achitare a beneficiilor. Provizionul a fost redus la valoarea actualizată prin aplicarea unui factor de scont calculat în funcţie de rata dobânzii fără risc (de ex. rata dobânzii pentru obligaţiunile de stat emise în octombrie 2010). În principiu, toate sumele trebuie achitate în mai mult de un an.

Principalele ipoteze actuariale utilizate pentru calcul la data de 31 decembrie 2010 au fost următoarele:

a) Rata de scont:
Pentru 2010 s-a aplicat 9,98%, pe baza randamentului obligaţiunii de stat pe 5 ani exprimate în lei, emisă în octombrie 2010.
Pentru anii următori s-a constatat o tendinţă de scădere şi s-a folosit o extrapolare de la curba randamentului.
b) Rata inflaţiei a fost estimată la 4% p.a. pentru perioada 2010 2011, urmând apoi un grafic descendent.
c) Rata de creştere a salariilor pentru 2010 nu s-a luat în considerare nicio creştere. Pentru anii următori, s-a estimat o rată de creştere salarială de 3% peste indicele preţurilor de consum.
d) Rata mortalităţii în rândul angajaţilor se bazează pe Tabelul Mortalităţii în România emis de Institutul Naţional de Statistică din România.

Mişcarea în provizionul pentru beneficiile angajaţilor

	Provizion
1 ianuarie 2009	22.156
Efectul actualizării Diminuarea provizionului	2.052 (915)
31 decembrie 2009	23.293
Efectul actualizării Diminuarea provizionului	2.258 (38)
31 decembrie 2010	25.513

23. ALTE VENITURI

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
Venituri din penalităţi pentru plata cu
întârziere aplicate clienţilor	9.964	17.521
Venituri din taxe de conectare	8.673	6.193
Venituri din chirii	1.508	2.139
Venituri din vânzarea materialelor reziduale	6	1.742
Venituri din servicii de proiectare	2.763	2.461
Vânzarea investiţiei în Romexterra	11	-
Alte venituri din exploatare	6.701	2.004

	29.626	32.060

24. ALTE CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

	Anul încheiat la	Anul încheiat la
	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
Cheltuieli de sponsorizare	6.284	3.477
Utilităţi	5.513	5.160
Prime de asigurare	1.526	5.191
Cheltuieli de întretinere	1.868	1.202
Cheltuieli cu securitatea	8.641	7.147
Servicii de proiectare	3.480	1.622
Servicii de pregătire	1.094	414
Telecomunicaţii	3.850	4.043
Pierdere netă din cedarea de mijloace fixe	1.281	270
Bănci şi alte comisioane	913	876
Chirii	1.117	933
Pierderi din creanţe	43	28
Pierdere/ (câştig) din deprecierea activelor curente	(29.155)	(16.164)
Pierdere din deprecierea stocurilor	2.234	573
Modificări în stocurile de produse finite şi
producţie în curs	1.554	(3.694)
Cheltuieli cu cercetarea	699	1.610
Cheltuieli de marketing şi protocol	2.396	2.603
Altele	14.167	19.295
Total	27.505	34.586

25. VENITURI /(CHELTUIELI) FINANCIARE NETE

	Anul încheiat la	Anul încheiat la
	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009

Profit din schimb valutar	19.158	3.618
Venituri din dobânzi	14.836	34.718
Alte venituri financiare	171	117
Venituri financiare	34.165	38.453
Pierderi din schimb valutar	(20.871)	(9.674)
Cheltuieli cu dobânda	(2.749)	(9.074)
Actualizarea provizionului pentru
beneficiile angajaţilor	(2.258)	(2.052)
Alte pierderi financiare	(3)	-
Cheltuieli financiare	(25.881)	(20.800)

26. NUMERAR GENERAT DIN EXPLOATARE

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
Profit înainte de impozitare	438.616	374.042
Ajustări pentru:
Depreciere şi amortizare	142.993	135.712
(Profit)/Pierdere din cedarea de mijloace fixe	1.281	270
(Venituri din)/Provizioane pentru datorii şi cheltuieli	5.551	185
Venituri din taxe de conectare (Nota 17)	(8.673)	(6.193)
Provizion pentru beneficiile angajaţilor	2.220	1.137
(Câştig din) / Provizioane pentru deprecierea creanţelor	(29.155)	(16.164)
Provizioane pentru stocuri	2.234	573
Pierderi din creanţe	43	28
Cheltuiala cu dobânda	2.749	9.074
Venituri din dobânzi	(14.836)	(34.718)
Efectul variaţiei ratelor de schimb asupra altor
elemente decât cele din exploatare	823	1.664
Profit din exploatare înainte de
modificările în capitalul circulant	543.846	465.610
Creştere clienţi şi alte creanţe	(80.824)	(43.150)
Diminuare în stocuri	5.018	4.908
Creştere/(diminuare) furnizori şi alte datorii	54.177	(8.575)
Numerar generat din exploatare	522.217	418.793

(59)

27. ALTE BENEFICII ALE ANGAJAŢILOR

În conformitate cu contractul colectiv de muncă, în 2009 şi 2010 angajaţii au dreptul să primească gratuit echivalentul a 6.500 metri cubi de gaz pe an per angajat (calculat la preţul mediu intern lunar pe metru cub). Valoarea totală a beneficiilor acordate salariaţilor în cursul anului financiar 2010 este de 49.930 lei (2009: 50.898 lei). Preţul mediu în 2010 pentru 1.000 mc este de 1.254 lei (nominal - 115 lei / MWh).

28. TRANZACŢII CU PĂRŢI AFILIATE

Părţile sunt considerate afiliate dacă una din părţi are capacitatea de a controla cealaltă parte sau de a exercita o influenţă semnificativă asupra celeilalte părţi în luarea de decizii financiare sau operaţionale, dacă se află sub control comun cu altă parte, dacă există o asociere în participaţie în cadrul căreia entitatea este asociat sau este membru al conducerii după cum este descris în IAS 24 "Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate". În evaluarea fiecărei relaţii posibile cu părţile afiliate, accentul cade pe esenţa acestei relaţii şi nu neapărat pe forma sa juridică.

Părţile afiliate pot încheia tranzacţii pe care părţile neafiliate nu le pot încheia, iar în cazul tranzacţiilor între părţi afiliate nu se vor aplica aceiaşi termeni, condiţii şi valori ca pentru părţile neafiliate.

Pe parcursul exerciţiilor încheiate la 31 decembrie 2010 şi 31 decembrie 2009 s-au efectuat următoarele tranzacţii cu părţi afiliate şi următoarele solduri erau de plată / de încasat de la părţi afiliate la datele respective:

i) Venituri de la părţi afiliate – servicii furnizate şi gaze vândute (fără TVA)

	Relaţie	2010	2009
SNGN Romgaz	Entitate aflată sub control comun	2.159	2.877
Termoelectrica	Entitate aflată sub control comun	5.410	11.194
Electrocentrale Deva SA	Entitate aflată sub control comun	5.970	8.312
Electrocentrale Bucureşti SA	Entitate aflată sub control comun	129.071	124.247
Electrocentrale Galaţi SA	Entitate aflată sub control comun	22.866	22.739
Grup Dezvoltare Reţele SA	Entitate aflată sub control comun	1.145	980
		166.621	170.349

28. TRANZACŢII CU PĂRŢI AFILIATE (CONTINUARE)

ii) Creanţe de la părţi afiliate

	Relaţie	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
SNGN Romgaz	Entitate aflată sub control comun	208	14
Termoelectrica (net de provizion)	Entitate aflată sub control comun	1.140	1.903
Electrocentrale Deva SA	Entitate aflată sub control comun	1.081	820
Electrocentrale Bucureşti SA	Entitate aflată sub control comun	46.717	48.906
Electrocentrale Galaţi SA	Entitate aflată sub control comun	7.294	4.177
Grup Dezvoltare Reţele SA	Entitate aflată sub control comun	254	206
		56.694	56.026

iii) Achiziţii de gaz de la părţi afiliate (fără TVA)

	Relaţie	31 Decembrie 2010	31 Decembrie 2009
SNGN Romgaz	Entitate aflată sub control comun	134.173	148.877

iv) Achiziţii de servicii de la părţi afiliate (alte servicii – fără TVA)

	Relaţie	2010	2009
SNGN Romgaz	Entitate aflată sub control
	comun	235	39
Electrocentrale Deva SA	Entitate aflată sub control
	comun	12	21
Electrocentrale Bucureşti SA	Entitate aflată sub control
	comun	10	11
		257	71

28. TRANZACŢII CU PĂRŢI AFILIATE (CONTINUARE)

v) Datorii către părţi afiliate

			31 decembrie
	Relaţie	31 decembrie 2010	2009
SNGN Romgaz	Entitate aflată sub control comun	53.346	58.576

vi) Datorii către părţi afiliate (alte servicii)

	Relaţie	31 decembrie 2010	31 decembrie 2009
SNGN Romgaz	Entitate aflată sub control comun	1	1
Electrocentrale Bucureşti SA	Entitate aflată sub control comun	1	1
Electrocentrale Deva SA	Entitate aflată sub control comun	16	2
		18	4

vii) Compensaţii acordate membrilor conducerii

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
Salarii plătite membrilor conducerii	3.664	3.807

viii) Împrumut către o parte afiliată

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
Împrumut către Resial SA	1.782	1.782
Minus provizionul pentru deprecierea împrumutului	(1.782)	(1.782)

Dividendele distribuite sunt prezentate în Nota 15. Redevenţele plătite sunt prezentate la punctul 3.8.

29. REZULTATUL PE ACŢIUNE

Acţiunile Societăţii sunt cotate la prima categorie a Bursei de Valori Bucureşti.

Rezultatul de bază pe acţiune este calculat prin împărţirea profitului atribuibil deţinătorilor de capitaluri ai Societăţii la numărul mediu de acţiuni ordinare emise pe parcursul anului.

	Anul încheiat la 31 decembrie 2010	Anul încheiat la 31 decembrie 2009
Profit atribuibil deţinătorilor de capital ai Societăţii	367.449	240.525
Medie ponderată a numărului de acţiuni	11.773.844	11.773.844
Rezultatul de bază şi diluat pe acţiune (lei pe acţiune)	31,21	20,43

30. TRANZACŢII CARE NU AU IMPLICAT NUMERAR SEMNIFICATIVE

Compensări

Aproximativ 2% din creanţe au fost decontate prin tranzacţii care nu au implicat ieşiri de numerar pe parcursul anului încheiat la 31 decembrie 2010 (2009: 4%). Tranzacţiile reprezintă în principal vânzări de produse şi servicii în schimbul materiilor prime sau compensări cu clienţi şi furnizori.

Tranzacţii barter

Nu au fost efectuate tranzacţii barter în 2009 şi 2010.

31. CONTINGENŢE, ANGAJAMENTE ŞI RISCURI OPERAŢIONALE

i) Angajamente

Contractul de concesiune a serviciilor (nota 8) precizează că, la sfârşitul contractului, ANRM are dreptul de a primi înapoi, în mod gratuit, toate bunurile proprietate publică existente la momentul la care contractul a fost semnat şi toate investiţiile care se fac la sistemul de conducte de gaz, în conformitate cu programul de investiţii prevăzute în contractul de concesiune a serviciilor. Societatea mai are şi alte obligaţii referitoare la contractul de concesiune, ce sunt descrise în Nota 8.

ii) Impozitare

Sistemul de impozitare din România este într-o fază de consolidare şi armonizare cu legislaţia europeană. Totuşi, încă există interpretări diferite ale legislaţiei fiscale. În anumite situaţii, autorităţile fiscale pot trata în mod diferit anumite aspecte, procedând la calcularea unor impozite şi taxe suplimentare şi a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente (acumulate la o rată de aproximativ 0,04% zilnic în 2009, la fel în 2010). În România, exerciţiul fiscal rămâne deschis pentru verificare fiscală timp de 5 ani. Conducerea Societăţii consideră că obligaţiile fiscale incluse în aceste situaţii financiare sunt prezentate adecvat.

iii) Poliţe de asigurare

Societatea nu deţine poliţe de asigurare aferente operaţiunilor, reclamaţiilor cu privire la produse, sau pentru datoria publică. Societatea are poliţe de asigurare pentru clădiri şi poliţe de răspundere civilă obligatorie pentru parcul auto. Mai mult, compania a contractat asigurari de răspundere profesională pentru 54 de manageri. Suma totală asigurată este de 55 milioane de euro (236 milioane de lei).

iv) Aspecte legate de mediu

Reglementările în domeniul mediului sunt în curs de dezvoltare în România şi Societatea nu a înregistrat nici un fel de obligaţii la 31 decembrie 2010 sau 31 decembrie 2009 referitoare la cheltuieli anticipate care includ onorarii juridice şi de consultanţă, analiza locaţiilor, elaborarea şi implementarea de măsuri de recuperare legate de protecţia mediului. Conducerea consideră că nu există obligaţi semnificative legate de aspecte de mediu.

v) Acţiuni în instanţă

Din când în când s-au primit plângeri împotriva Societăţii. Pe baza propriilor estimări şi a consultanţei interne şi externe, conducerea Societăţii este de părere că nu vor fi înregistrate pierderi materiale referitoare la plângerile care depăşesc provizioanele care au fost create în aceste situaţii financiare consolidate şi nu au cunoştinţă de circumstanţe care să dea naştere la obligaţii potenţiale semnificative în această privinţă.

31. CONTINGENŢE, ANGAJAMENTE ŞI RISCURI OPERAŢIONALE (CONTINUARE)

vi) Politici guvernamentale în sectorul de gaz din România

ANRE este o instituţie publică autonomă şi stabileşte tarifele pentru transportul de gaz aplicate de Societate. Este posibil ca Agenţia să decidă implementarea de modificări ale strategiilor guvernamentale în sectorul de gaze, care să determine modificări semnificative ale tarifelor şi, astfel, să aibă un impact semnificativ asupra veniturilor Societăţii. În acelaşi fel, ANRM ar putea decide modificarea redevenţei aplicate Societăţii pentru utilizarea activelor parte a domeniului public conform CCS. (Nota 8).

În acest moment nu se pot stabili efectele, dacă ele vor exista, viitoarelor politici guvernamentale în sectorul de gaze din România asupra valorii activului şi pasivului Societăţii.

32. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANŢULUI

Dividende

Conform Adunării Generale a Acţionarilor nr. 6 / 10 iunie 2011, Societatea a declarat dividende de 28,77 lei pe acţiune, ajungând la o sumă totală de 338.733 lei. Aceste situaţii financiare nu reflectă dividendele de plată, care vor fi înregistrate în 2011.

Rating

Agenţia Standard & Poor a menţinut ratingul pentru Transgaz. Evaluarea emisă la 26 ianuarie 2011 a fost în conformitate cu ratingurile emise în 2008, cu o îmbunătăţire în martie 2010: BB +, şi se aşteaptă să fie constantă pentru creditele în valute externe, BBB-, pentru împrumuturile în moneda locală.

AI assistant

S.N.T.G.N. Transgaz S.A. — Audit Report / Information 2010

2309_10-k_2012-01-23_926944cc-6472-44f7-a73f-b6009b12c6cd.pdf

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE "TRANSGAZ" S.A.

SITUAŢII FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2010

ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANĂ

SITUAŢII FINANCIARE

SITUAŢIA POZIŢIEI FINANCIARE (exprimată în mii lei, dacă nu se specifică contrariul)

SITUAŢIA REZULTATULUI GLOBAL (exprimată în mii lei, dacă nu se specifică contrariul)

SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALURILOR PROPRII (exprimată în mii lei, dacă nu se specifică contrariul)

SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR (exprimată în mii lei, dacă nu se specifică contrariul)

NOTE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

1. INFORMAŢII GENERALE

2. CADRUL OPERAŢIONAL AL SOCIETĂŢII

România

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE

3.1 Bazele întocmirii

Noi reglementări contabile:

Societatea a aplicat următoarele standarde şi interpretări, aplicabile pentru perioadele ulterioare datei de 1 ianuarie 2010, inclusiv:

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Standarde noi sau revizuite şi interpretări neadoptate încă de Uniunea Europeană

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.2 Raportarea pe segmente

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.3 Tranzacţii în monedă străină

a) Moneda funcţională

b) Tranzacţii şi solduri

3.4 Contabilitatea efectelor hiperinflaţiei

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.5 Imobilizări necorporale

Programe informatice

Contract de concesiune

3.6 Imobilizări corporale

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.7 Deprecierea activelor nefinanciare

3.8 Active aparţinând domeniului public

3.9 Active financiare

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

(a) Active financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere

(b) Împrumuturi şi creanţe

(c) Active financiare disponibile pentru vânzare

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

a) Active înregistrate la cost amortizat

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

b) Active clasificate ca disponibile pentru vânzare

3.10 Stocuri

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.11 Creanţe comerciale

3.12 Taxa pe valoarea adăugată

3.13 Numerar şi echivalent de numerar

3.14 Capitaluri proprii

Capital social

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Dividende

3.15 Împrumuturi

3.16 Contracte de leasing

3.17 Impozit pe profit curent şi amânat

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.18 Furnizori şi alte datorii

3.19 Venituri înregistrate în avans

3.20 Beneficiile angajaţilor

Beneficii acordate la pensionare

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

Asigurări sociale

Ajutorul de gaz

Participarea la profit şi planuri de prime

3.21 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.22 Recunoaşterea veniturilor

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

3.23 Impactul aplicării IFRIC 12

Active corporale

3. REZUMATUL POLITICILOR CONTABILE SEMNIFICATIVE (CONTINUARE)

S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Audit Report / Information 2010