Skip to main content

AI assistant

Sign in to chat with this filing

The assistant answers questions, extracts KPIs, and summarises risk factors directly from the filing text.

Bermas S.A. Interim / Quarterly Report 2016

Aug 12, 2016

2322_ir_2016-08-12_cfbc88fa-d913-4509-ba4f-de6a16eb75e5.pdf

Interim / Quarterly Report

Open in viewer

Opens in your device viewer

SC "BERMAS" SA Suceava Str. Humorului nr. 61 Şcheia Cod de înregistrare fiscală: RO 723636 Telefon: 0230/526543; 526544 Fax: 0230/526542; 526543 E-mail: [email protected]; [email protected]

Comunicat privind disponibilitatea Raportului financiar aferent sem. I 2016

SC "BERMAS" SA Suceava îşi informează investitorii că Raportul financiar aferent semestrului I 2016 va fi disponibil spre consultare atât la sediul societăţii din localitatea Şcheia Suceava, strada Humorului nr. 61 între orele 800 - 1400 cât şi pe internet la adresa www.bermas.ro începând cu data de 12.08.2016 orele 750 .

SC "BERMAS" SA Suceava Str. Humorului nr. 61 Şcheia Cod de înregistrare fiscală: RO 723636 Telefon: 0230/526543; 526544 Fax: 0230/526542; 526543 E-mail: [email protected];[email protected]

RAPORT SEMESTRIAL Conform Regulamentului CNVM nr. 1/2006 Data raportului: 30.06.2016

Societatea Comercială "BERMAS" SA Suceava

Sediul social: Localitatea Şcheia, Str.Humorului, Nr.61, Judeţul Suceava Numărul de telefon/fax: 0230/526545; 0230/526542 Codul de Înregistrare Fiscală: RO 723636 Numărul de ordine la Oficiul Registrului Comerţului: J33/37/1991 Capital social subscris şi vărsat: 15.087.134 Piaţa reglementată pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise: Bursa de Valori Bucureşti

1. SITUAŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ

1.1. S.C."BERMAS" S.A. Suceava şi-a desfăşurat activitatea economică în perioada 01 ianuarie 2016 - 30 iunie 2016 conform programului de producţie şi investiţii, bugetului de venituri şi cheltuieli aprobate prin hotărâri de către adunările generale ale acţionarilor (ordinară şi extraordinară) din data de 7 aprilie 2016 cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a prevederilor Actului Constitutiv.

a) ELEMENTE DE BILANŢ

► Elemente de ACTIV

-
lei-
SPECIFICAŢIE 30.06.2015 30.06.2016
TOTAL ACTIVE CURENTE 30.624.274 29.514.535
Din care:
• Active imobilizate 15.079.693 14.369.323
• Stocuri 10.655.803 11.126.590
• Casa şi conturi la bănci 4.720 53.930
• Creanţe 4.736.349 3.799.387
• Cheltuieli în avans 147.709 165.305

► Elemente de PASIV

-
lei-
SPECIFICAŢIE 30.06.2015 30.06.2016
TOTAL PASIVE CURENTE -- din care: 30.624.274 29.514.535
• Capitaluri proprii 22.105.900 22.671.177
• Datorii 8.518.374 6.843.358

Analizând activele totale şi pasivele totale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent constatăm că au înregistrat o scădere de 3,62%.

Pe grupe principale de activ, situaţia se prezintă astfel:

Activele imobilizate la 30 iunie 2016 au o valoare netă de patrimoniu de 14.369.323 lei în scădere faţă de 30.06.2015 cu 4,71% când înregistrau un nivel de 15.079.693 lei şi deţin o pondere de 48,69% în total active.

În grupa active imobilizate o pondere 99,37% o deţin imobilizările corporale.

Operaţiunile privind mişcarea imobilizărilor corporale şi amortizările pentru deprecierea lor, constau în:

• Creşteri de imobilizări corporale ca urmare a punerii în funcţiune a unor mijloace fixe pentru dotarea secţiilor de producţie şi a reţelei comerciale.

Au fost puse în funcţiune în semestrul I 2016 mijloace fixe şi modernizări în valoare totală de 520.876 lei.

• Creşterea amortizărilor totale pentru deprecierea activelor care pentru semestrul I 2016 a fost în valoare de 742.028 lei.

•Scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe ca urmare a uzurii fizice, valoarea acestora fiind de 110.363 lei.

Stocurile au o valoare de patrimoniu la 30.06.2016 de 11.126.590 lei înregistrând o creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent de 4,42% când înregistrau un nivel de 10.655.803 lei iar ca pondere în total active înregistrează un nivel de 37,70%.

În total stocuri o pondere de 52,53% o deţin semifabricatele respectiv malţul pentru bere şi berea ca producţie neterminată (în fermentaţia primară şi secundară) urmând ambalajele pentru îmbutelierea şi livrarea berii cu o pondere de 36,62%, apoi materiile prime (orz, orzoaică, hamei) şi materiale principale utilizate în flux tehnologic cu o pondere de 4,09%, iar diferenţa de 7% o deţin alte stocuri (produse finite, piese de schimb, racitoare bere e.t.c.).

Stocurile fără mişcare sau cu mişcare lentă deţin o pondere nesemnificativă în total stocuri respectiv de 0,77% pentru care au fost constituite provizioane pentru depreciere în proporţie de 100%.

Casa şi conturi la bănci la data de 30.06.2016 au înregistrat un nivel de 53.930 lei în creştere faţă de perioada comparabilă a anului precedent când au înregistrat un nivel de 8.879 lei;

Creanţele au înregistrat o scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent de 19,78% respectiv de la 4.736.349 lei la 3.799.387 lei.

► Referitor la elementele de pasiv, la data de 30.06.2016 capitalurile proprii deţin o pondere de 76,81% în totalul pasivelor curente iar datoriile deţin o pondere de 23,19%.

Faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent capitalurile proprii au înregistrat o creștere de 2,56% iar datoriile totale au înregistrat o scădere de 19,66%.

Având în vedere nivelul datoriilor totale la data de 30.06.2016 în cifre absolute respectiv 6.843.358 lei, se menţionează că întreaga sumă reprezintă obligaţii de plată în termen, societatea neînregistrând datorii restante şi nici credite nerambursate la scadenţă.

În structură, datoriile au următoarea componenţă:

● Credite curente pe termen scurt (sub 1 an), în sumă de 3.227.468lei;

● Datorii comerciale în valoare de 1.126.523 lei reprezintă obligaţii de plată faţă de furnizori pentru activitatea curentă de producţie şi investiţii, inclusiv efecte de plătit;

● Dividende de plată datorate acţionarilor în sumă de 746.343 lei;

● Datoriile în legătură cu salariile respectiv chenzina a II-a a lunii iunie şi obligaţiile de plată aferente inclusiv impozitul pe salarii cu scadenţă în luna iulie 2016, în sumă totală de 566.218 lei achitate integral la scadenţă;

● TVA de plată aferentă lunii iunie 2016 în sumă de 566.659 lei, cu termen de plată în iulie 2016;

● Impozit dividende achitate în luna iunie 2016 cu scadența iulie 2016 în sumă de 14.035 lei;

● Accize datorate pentru luna iunie cu exigibilitate la plată în luna iulie 2016 în sumă de 373.684 lei;

● Impozit pe profit amânat în sumă de 192.890 lei;

● Alte datorii, creditori diverşi şi garanţii încasate pentru bunuri din patrimoniu aflate în folosinţa temporară a clienţilor în sumă de 29.538 lei.

Capitalurile proprii la data de 30.06.2016 au următoarea componenţă:

● Capitalul social subscris şi vărsat este de 15.087.134 lei, constituit din 21.553.049 acţiuni cu o valoare nominală de 0,7 lei fiecare, rămânând nemodificat faţă de începutul anului;

● Rezervele totale la 30 iunie 2016 sunt în valoare de 5.864.825 lei, în creștere faţă de începutul anului cu 2,97% ca urmare a repartizării profitului anului 2015;

● Rezultatul exerciţiului financiar 01 ianuarie 2016 --30 iunie 2016 este un profit net în sumă de 690.860 lei;

Structura sintetică a acţionariatului la data de 30.06.2016, conform extrasului din Registrul Acţionarilor transmis de Serviciul de Registru din cadrul SC "DEPOZITARUL CENTRAL" SA Bucureşti este următoarea:

    1. Asociaţia salariaţilor "VICTORIA" Bermas care deţine un număr de 6.653.009 acţiuni reprezentând 30,87% din capitalul social;
    1. Asociaţia PAS Bermas care deţine un număr de 4.483.269 acţiuni reprezentând 20,80% din capitalul social;
    1. Alţi acţionari persoane fizice şi juridice care deţin 10.416.771 acţiuni reprezentând 48,33% din capitalul social.

b) CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

-
lei-
SPECIFICAŢIE 30.06.2015 30.06.2016
► VENITURI TOTALE
din care:
12.594.443 13.515.933
• Cifra de afaceri (vânzări nete) 11.471.588 11.852.823
► CHELTUIELI TOTALE
--
din care elemente de
12.112.387 12.716.014
costuri şi cheltuieli cu o pondere de peste 20% din
vânzările nete
• Cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile şi 50,12% 48,35%
energie
● Cheltuieli cu salariile personalului angajat inclusiv 29,41% 33,58%
asigurările şi protecţia socială
● Cheltuieli cu amortizarea activelor imobilizate, 16,35% 15,13%
prestaţii externe şi altele
► PROFITUL BRUT 482.056 799.919
► PROFITUL NET 404.407 690.860
►PIERDERE NETĂ

Nivelele indicatorilor prezentaţi în contul de profit şi pierdere pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 30 iunie 2016 au comparabilitate faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent din totalul veniturilor, cheltuielilor şi cifra de afaceri netă fiind excluse accizele care pentru perioada analizată sunt în sumă de 1.270.192 lei.

Vânzările nete aparţin în proporţie de 98% produsului BERE.

c) CASH FLOW -- La începutul perioadei respectiv la 01 ianuarie 2016, numerarul existent era în sumă de 8.879 lei, încasările perioadei 01 ianuarie – 30 iunie 2016 au fost de 14.063.080 lei iar numerarul la sfârşitul perioadei în sold însumau 53.930 lei.

Plăţile efectuate în cursul perioadei 01 ianuarie – 30 iunie 2016 au fost în sumă de 14.300.239 lei din care plăţile pentru activitatea curentă de producţie sunt în sumă de 11.869.892 lei, plăţile pentru investiţii au fost în sumă de 610.590 lei iar plățile pentru activitățile de finanțare în sumă de 1.537.547 lei.

2. ANALIZA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE SC "BERMAS" SA

Din activitatea desfăşurată în această perioadă societatea a realizat venituri totale în sumă de 13.515.933 lei cu cheltuieli totale în sumă de 12.716.014 lei, rezultatul obţinut fiind un profit brut în sumă de 799.919 lei.

În structură şi pe activităţi, veniturile, cheltuielile şi rezultatele înregistrate se prezintă astfel:

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE s-a desfăşurat cu cheltuieli în sumă de 12.243.053 lei, veniturile obţinute fiind de 13.515.928 lei iar rezultatul înregistrat este un profit brut în sumă de 1,272,875 lei.

► ACTIVITATEA FINANCIARĂ a generat cheltuieli financiare în sumă de 472.961 lei, veniturile financiare fiind de 5 lei.

Ca urmare s-a înregistrat o pierdere în sumă de 472.956 lei.

După natura lor cheltuielile financiare au următoarea componenţă:

cheltuieli cu dobânzile plătite pentru creditele pe termen scurt angajate: 49.611 lei

alte cheltuieli financiare în sumă de 423.350 lei reprezentând: 45.305 lei comisioane pentru acordări şi gestionare credite conform contractelor încheiate cu băncile precum şi pentru operaţiunile derulate prin conturile curente, 375.797 lei – discounturi de natură financiară și 2,248 lei – diferențe de curs valutar la plățile în valută.

Cifra de afaceri netă realizată în perioada 01 ianuarie 2016 - 30 iunie 2016 este de 11.852.823 lei.

Faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, indicatorii de bază ai activităţii economice desfăşurate au înregistrat următoarele evoluţii:

  • cifra de afaceri netă în cifre comparabile a crescut cu 3,32%;
  • veniturile totale au crescut cu 7,32%;
  • cheltuielile totale au crescut cu 4,98%;
  • profitul înregistrat în semestrul I 2016 este în sumă de 690.860 lei care faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent a înregistrat o creștere de 71%.

► Din punct de vedere al strategiei adoptate ţinând seama de cerinţele pieţei în vederea menţinerii activităţii la standardele de calitate necesare în viitor, s-au făcut cheltuieli semnificative pentru activitatea de marketing şi promovare a sortimentelor de bere, acestea având un impact semnificativ asupra situaţiei financiare a societăţii.

Valoarea totală a achiziţiilor de această natură este de 1.181.448 lei şi reprezintă: navete, sticle, dozatoare bere, vitrine frigorifice, umbrele, pahare şi halbe personalizate, tuburi CO2, dotări pentru terase acoperite, diverse alte materiale publicitare, difuzări mesaje publicitare radio-tv e.t.c.

2.1. Lichiditatea societăţii comerciale

1. Lichiditatea generală:

Lichiditate generală sem. I 2015 = DatoriiTermenScurt ActiveCirculante = 8.314.856 15.396.872 = 1,85

Lichiditate generală sem. I 2016 = DatoriiTermenScurt ActiveCirculante = 6.650.468 14.979.907 = 2,25

2. Lichiditatea redusă:

Lichiditate redusă sem. I 2015 = DatoriiTermenScurt ActiveCirculante Stocuri = 0,57 Lichiditate redusă sem. I 2016 = DatoriiTermenScurt ActiveCirculante Stocuri = 0,60 3. Lichiditatea imediată: Lichiditate imediată sem. I 2015 = DatoriiTermenScurt Lichiditati = 0,0006 Lichiditate imediată sem. I 2016 = DatoriiTermenScurt Lichiditati = 0,81

2.2. Cheltuielile de capital aferente semestrului I 2016 sunt în sumă de 610.590 lei, reprezentând achiziţii de mijloace fixe şi modernizări fără impact semnificativ asupra situației financiare a societății.

2.3. Referitor la evenimente, tranzacţii sau schimbări economice care afectează veniturile din activitatea de bază, în ultimii ani au avut loc concentrări economice importante care au creat poziţii de monopol pentru multinaţionale, concomitent cu intrarea în piaţă a unor producători noi cu capacităţi mari, având loc o polarizare evidentă din punct de vedere al capacităţilor de producţie şi financiare care a condus la anumite distorsiuni din punct de vedere concurenţial pe piaţa internă a produsului bere.

Ca fabrică locală cu desfacere regională, SC "BERMAS" SA resimte efectele acestor distorsiuni, la care se adaugă lipsa de măsuri economice să stimuleze mediul de afaceri.

3. Schimbări care afectează capitalul şi administrarea societăţii comerciale

  • 3.1. Societatea nu s-a aflat în imposibilitatea de a-şi respecta obligaţiile financiare.
  • 3.2. În perioada 30.06.2015 30.06.2016 nu au existat modificări privind drepturile deţinătorilor de valori mobiliare emise de societatea comercială.
  • 4. Tranzacţii semnificative: În primul semestru al anului 2016 nu au existat tranzacţii majore încheiate de emitent cu persoanele cu care acţionează în mod concertat sau în care au fost implicate aceste persoane.

5. Semnături

SC "BERMAS" SA Suceava Str. Humorului nr. 61 Şcheia Cod de înregistrare fiscală: RO 723636 Telefon: 0230/526543; 526544 Fax: 0230/526542; 526543 E-mail: [email protected];[email protected]

DECLARAŢIE

În conformitate cu prevederile art.30 din Legea contabilităţii nr.82/1991 republicată ne asumăm răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare semestriale la data de 30.06.2016 şi confirmăm că:

a) Politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare semestriale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;

b) Situaţiile financiare întocmite la 30.06.2016 oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată.

c) Persoana juridica îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.

Director General, ec. Anisoi Elena

S.C. Bermas S.A. Suceava

Situaţii financiare interimare individuale pentru perioada de 6 luni încheiată la 30 iunie 2016

Întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară adoptate de Uniunea Europeană conform Ordinului Minsterului de Finanţe nr 1286/2012 cu modificările ulterioare

Cuprins

Situaţia poziţiei financiare 1
Situaţia rezultatului global 2
Situaţia modificărilor capitalurilor proprii 3
Situaţia fluxurilor de trezorerie 4
Note la situaţiile financiare 5 – 32

Situaţia poziţiei financiare la 30 iunie 2016

RON Nota 31.12.2015 30.06.2016
ACTIVE
Imobilizări corporale 5 14,487,485 14,279,098
Imobilizări necorporale 6 18,063 7,225
Active financiare evaluate la cost 7 83,000 83,000
Alte active imobilizate - -
Total imobilizări 14,588,548 14,369,323
Stocuri 8 12,731,547 11,126,590
Creante comerciale 9 1,248,853 3,589,264
Cheltuieli in avans 19 127,938 165,305
Numerar și echivalente de numerar 10 8,789 53,930
Alte creante 11 377,215 210,123
Total active curente 14,494,342 15,145,212
TOTAL ACTIVE 29,082,980 29,514,535
CAPITALURI PROPRII
Capital social 12 15,087,134 15,087,134
Rezerve din reevaluarea imobilizărilor corporale 1,002,585 1,002,585
Rezultatul reportat 1,478,293 716,633
Alte rezerve 12 5,695,474 5,864,825
Total capitaluri proprii 23,263,486 22,671,177
DATORII
Credite pe termen mediu 15
Datorii privind impozitul amânat 13 196,557 192,890
Total datorii pe termen lung 196,557 192,890
Datorii comerciale 14 697,726 1,126,523
Împrumuturi pe termen scurt banci 15 3,637,054 3,227,468
Alte datorii 14 1,288,067 2,296,477
Total datorii curente 5,622,847 6,650,468
TOTAL DATORII 5,819,404 6,843,358
TOTAL CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII 29,082,890 29,514,535

Situația rezultatului global

la 30 iunie 2016

în RON Nota 30.06.2015 30.06.2016
Venituri din cifra de afaceri 17 11,471,588 11,852,823
Variația stocurilor de produse finite și producția în curs de execuție 1,040,100 1,568,639
Alte venituri 18 82,755 94,966
Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile (6,070,609) (6,148,563)
Cheltuieli cu personalul 20 (3,561,839) (4,270,780)
Cheltuieli cu amortizarea si deprecierea imobilizarilor 5,6 (1,056,991) (742,028)
Cheltuieli cu serviciile prestate de terti 19 (765,706) (279,604)
Alte cheltuieli 19 (157,871) (802,578)
Profit operațional 981,427 1,272,875
Venituri financiare 21 0 1
Cheltuieli financiare 21 (499,371) (472,957)
Profit 482,056 799,919
Cheltuiala cu impozitul pe profit 22 (77,649) (109,059)
Profit aferent perioadei de raportare 404,407 690,860
Alte elemente ale rezultatului global
Creşteri/(Scaderi) ale rezervei din reevaluarea imobilizărilor corporale,
netă de impozit amânat
TOTAL REZULTAT GLOBAL AFERENT PERIOADEI 404,407 690,860

Situaţia modificărilor capitalurilor proprii la 30 iunie 2016

Capital social Rezerve din
reevaluarea
imobilizăril
or
Alte
rezerve
Rezultatu
l reportat
Total
capitaluri
proprii
Soldul la 1 ianuarie 2016 15,087,134 corporale
1.002.585
5.695.474 1,478.293 23,263,486
Total rezultat global aferent perioadei 690.860 690,860
Rezultatul net al perioadei 690.860 690,860
Alte elemente ale rezultatului global
Achiziția acțiunilor proprii
Repartizare la alte rezerve 169.351 (169.351)
Acțiuni proprii achiziționate
Modificări ale rezervei din reevaluarea 11.397 11.397
imobilizărilor corporale
Total alte elemente ale rezultatului global
Total rezultat global af perioadei
Tranzacţii cu acţionarii înregistrate direct în
capitalurile proprii
Repartizare dividende din rezultatul reportat (1.294.566) (1,294,566)
Tranzacţii cu acţionarii înregistrate direct în
capitalurile proprii
Soldul la 30
iunie
2016
15,087,134 1,002,585 5.864.825 716.633 22,671,177

Notele de la pagina 5 la pagina 32 fac parte integrantă din situaţiile financiare

Situaţia fluxurilor de trezorerie la 30 iunie 2016

în lei

____ 30.06.2016_____
Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare:
Încasări de la clienți 14.063.080
Plăți furnizori (5.900.543)
Plăți către angajați (2.099.744)
Plăți către bugetul local (83.606)
Plăți către bugetul statului (2.776.062)
Accize plătite (1.009.937)
Impozit pe profit pătit ___
Trezoreria netă din activități de exploatare 2.193.188
Fluxuri de trezorerie din activități de investiție:
Plăți pentru achiziționarea de acțiuni
Plăți pentru achiziționarea de imobilizări
Încasari din vânzarea de imobilizari corporale
Dobânzi încasate
(610.590)
Trezorerie netă din activități de investiție (610.590)
Trezorerie netă din activități de finanțare
Dobânzi plătite și restituiri credite
(459.198)
Plata ratelor aferente împrumuturilor pe termen lung
Dividende plătite (1.078.349)
__
Trezoreria netă din activități de finanțare (1.537.547)
Creștere/(Scădere) netă a numerarului și echivalentelor de
numerar
45.051
Numerar și echivalente de numerar la începutul perioadei 8.879
de raportare
Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul perioadei de 53.930
raportare

Notele de la pagina 5 la pagina 32 fac parte integrantă din situaţiile financiare.

1. Entitatea care raportează

S.C. Bermas S.A. Suceava ("Societatea") este o societate comercială pe acţiuni care funcţionează în România în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi care s-a înfiinţat ca societate pe acţiuni prin HG 1353/27.12.1990 prin transformarea fostei Întreprinderi de Bere şi Malţ Suceava.

Societatea are sediul social în Suceava, județul Suceava, str. Humorului nr.61, cod unic de înregistrare RO723636, nr. înregistrare O.R.C. J33/37/1991.

Societatea are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea berii, malţului şi altor băuturi alcoolice şi nealcoolice, a derivatelor şi subproduselor rezultate din procesul de fabricaţie, realizarea de prestării servicii pentru terţi.

Acţiunile Societăţii sunt înscrise la Cota Bursei de Valori Bucureşti, categoria II, cu indicativul BRM, începând cu data de 16 aprilie 1998.

La 30 iunie 2016, Societatea este deţinută în proporţie de 30,87% de Asociaţia Victoria Bermas Suceava, judeţul Suceava, în proporţie de 20,80% de PAS Bermas Suceava judeţul Suceava şi în proporţie 48,33% de alţi acţionari.

Evidenţa acţiunilor şi acţionarilor este ţinută în condiţiile legii de către S.C. Depozitarul Central S.A. Bucureşti.

2. Bazele întocmirii

(a) Declaraţia de conformitate

Situaţiile financiare individuale se întocmesc de către Societate în conformitate cu Ordinul 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare finaciară aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

(b) Prezentarea situaţiilor financiare

Situaţiile financiare individuale sunt prezentate în conformitate cu cerinţele IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare". Societatea a adoptat o prezentare bazată pe lichiditate în cadrul situaţiei poziţiei financiare şi o prezentare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de natura lor în cadrul situaţiei rezultatului global, considerând că aceste metode de prezentare oferă informaţii care sunt credibile şi mai relevante decât cele care ar fi fost prezentate în baza altor metode permise de IAS 1.

(c) Moneda funcţională şi de prezentare

Conducerea Societăţii consideră că moneda funcţională, aşa cum este aceasta definită de IAS 21 "Efectele variaţiei cursului de schimb valutar", este leul românesc (lei). Situaţiile financiare individuale sunt prezentate în lei, rotunjite la cel mai apropiat leu, monedă pe care conducerea Societăţii a ales-o ca monedă de prezentare.

(d) Bazele evaluării

Situaţiile financiare individuale au fost întocmite pe baza costului istoric cu excepţia terenurilor şi clădirilor care sunt evaluate la valoare justă.

Politicile contabile definite mai jos au fost aplicate consecvent pentru toate perioadele prezentate în aceste situaţii financiare respectiv la întocmirea situaţiei poziţiei financiare la data de 30 iunie 2016. Aceste situaţii financiare au fost întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii.

(e) Utilizarea estimărilor şi judecăţilor

Pregătirea situaţiilor financiare individuale în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară presupune utilizarea din partea conducerii a unor estimări, judecăţi şi ipoteze ce afectează aplicarea politicilor contabile precum şi valoarea raportată a activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor. Judecăţile şi ipotezele asociate acestor estimări sunt bazate pe experienţa istorică precum şi pe alţi factori consideraţi rezonabili în contextul acestor estimări. Rezultatele acestor estimări formează baza judecăţilor referitoare la valorile contabile ale activelor şi datoriilor care nu pot fi obţinute din alte surse de informaţii. Rezultatele obţinute pot fi diferite de valorile estimărilor.

3. Politici contabile semnificative

Politicile contabile au fost aplicate în mod consecvent asupra tuturor perioadelor prezentate în situaţiile financiare individuale întocmite de Societate.

Situaţiile financiare individuale sunt întocmite pe baza ipotezei că Societatea îşi va continua activitatea în viitorul previzibil. Pentru evaluarea aplicabilităţii acestei ipoteze, conducerea analizează previziunile referitoare la intrările viitoare de numerar.

(a) Tranzacţii în monedă străină

Operaţiunile exprimate în monedă străină sunt înregistrate în lei la cursul oficial de schimb valutar de la data decontării tranzacţiilor. Activele şi datoriile monetare înregistrate în devize la data întocmirii bilanţului contabil sunt transformate în monedă funcţională la cursul de schimb valutar din ziua respectivă.

Câştigurile sau pierderile din decontarea acestora şi din conversia folosind cursul de schimb valutar de la sfârşitul exerciţiului financiar a activelor şi datoriilor monetare denominate în monedă străină sunt recunoscute în situaţia rezultatului global.

Cursurile de schimb valutar ale principalelor monede străine au fost:

Valuta 31 decembrie 2015 30 iunie 2016 Variaţie
Euro (EUR) 4,5245 4,5210 - 0,08%
Dolar american (USD) 4,1477 4,0624 - 2,06%

(b) Instrumente financiare

Instrumente financiare nederivate

Societatea recunoaşte iniţial activele financiare (creditele, creanţele şi depozitele) la data la care au fost iniţiate. Toate celelalte active financiare sunt recunoscute iniţial la data tranzacţionării când Societatea devine parte a condiţiilor contractuale ale instrumentului.

Societatea recunoaşte iniţial datoriile financiare nederivate la data tranzacţionării, atunci când Societatea devine parte a condiţiilor contractuale ale instrumentului. Acestea sunt recunoscute iniţial la valoarea justă plus orice costuri de tranzacţionare direct atribuibile. Ulterior recunoaşterii iniţiale, aceste datorii financiare sunt evaluate la cost amortizat utilizând metoda dobânzii efective.

Societatea derecunoaşte un activ financiar atunci când expiră drepturile contractuale asupra fluxurilor de numerar generate de activ sau când sunt transferate drepturile de a încasa fluxurile de numerar contractuale ale activului financiar printr-o tranzacţie prin care riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra activului financiar sunt transferate în mod semnificativ. Orice interes în activul financiar transferat care este creat sau păstrat de către Societate este recunoscut separat ca un activ sau o datorie.

Societatea derecunoaşte o datorie financiară atunci când obligaţiile contractuale sunt achitate sau sunt anulate sau expiră.

Activele şi datoriile financiare sunt compensate iar în situaţia poziţiei financiare este prezentată valoarea netă numai atunci când Societatea are dreptul legal de a compensa valorile şi intenţionează fie să le deconteze în baza netă, fie să realizeze activul şi să stingă obligaţia simultan.

Societatea deţine următoarele active financiare nederivate: creanţe, numerar şi echivalente de numerar şi active financiare disponibile pentru vânzare.

Creanţe

Creanţele sunt active financiare cu plăţi fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piaţă activă. Asemenea active sunt recunoscute iniţial la valoarea justă plus orice costuri de tranzacţionare direct atribuibile. Ulterior recunoaşterii inişiale, creanţele sunt evaluate la cost amortizat utilizând metoda dobânzii efective minus valoarea pierderilor din depreciere. Creanţele cuprind creanţe comerciale şi alte creanţe.

Numerar şi echivalente de numerar

Numerarul şi echivalentele de numerar cuprind: solduri de numerar şi conturi curente.

Active financiare disponibile pentru vânzare

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt active financiare nederivate care sunt desemnate ca disponibile pentru vânzare. Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt recunoscute iniţial la valoarea justă plus orice costuri de tranzacţionare direct atribuibile.

Ulterior recunoaşterii iniţiale, acestea sunt evaluate în conformitate cu prevederile IFRS 13.

Capital social

(i) Acţiuni ordinare

Acţiunile ordinare sunt clasificate ca parte a capitalurilor proprii. Costurile suplimentare direct atribuibile emisiunii acţiunilor ordinare şi opţiunilor pe acţiuni sunt recunoscute ca o reducere a capitalurilor proprii la valoarea netă de efectele fiscale.

(ii) Răscumpărarea şi reemiterea capitalului social (acţiuni de trezorerie)

Atunci când capitalul social recunoscut ca parte a capitalurilor proprii este răscumpărat, valoarea contraprestaţiei plătite, care include şi alte costuri direct atribuibile, netă de efectele fiscale, este recunoscută ca o reducere a capitalurilor proprii. Acţiunile răscumpărate sunt clasificate ca acţiuni de trezorerie şi sunt prezentate ca o rezervă privind acțiunile proprii. Atunci când acţiunile de trezorerie sunt vândute sau reemise ulterior, suma încasată este recunoscută ca o creştere a capitalurilor proprii iar surplusul sau deficitul înregistrat în urma tranzacţiei este prezentat ca primă de emisiune.

(c) Imobilizări corporale

(i) Recunoaştere şi evaluare

Imobilizările corporale recunoscute ca active sunt evaluate iniţial la cost de către Societate. Costul unui element de imobilizări corporale este format din preţul de cumpărare, inclusiv taxele nerecuperabile, după deducerea oricăror reduceri de preţ de natură comercială şi oricăror costuri care pot fi atribuite direct aducerii activului la locaţia şi în condiţia necesare pentru ca acesta să poată fi utilizat în scopul dorit de conducere, cum ar fi: cheltuielile cu angajaţii care rezultă direct din construcţia sau achiziţionarea activului, costurile de amenajare a amplasamentului, costurile iniţiale de livrare şi manipulare, costurile de instalare şi asamblare, onorariile profesionale.

Costul unui element de imobilizări corporale construit de entitate include:

  • costul materialelor şi cheltuielilor directe cu personalul;
  • alte costuri direct atribuibile aducerii activelor la stadiul necesar utilizării prestabilite;
  • când Societatea are obligaţia de a muta activul şi de a restaura spaţiul aferent, o estimare a costurilor de demontare şi mutare a elementelor şi de restaurare a spaţiului în care acestea au fost capitalizate;
  • costurile îndatorării capitalizate.

Valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale ale Societăţii la 30 iunie 2016 este detaliată în notele 5 şi 6.

Imobilizările corporale sunt clasificate de către Societate în următoarele clase de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare:

  • terenuri;
  • construcţii;
  • echipamente, instalaţii tehnice şi maşini;
  • mijloace de transport;
  • alte imobilizări corporale.

Terenurile şi construcţiile sunt evidenţiate la valoarea reevaluată, aceasta reprezentând valoarea justă la data reevaluării minus orice amortizare cumulată ulterior şi orice pierderi cumulate din depreciere.

Echipamentele, instalaţiile tehnice şi maşini şi mijloacele de transport sunt evidenţiate utilizând metoda costului presupus aceasta reprezentând valoarea justă la data ultimei reevaluării (31 decembrie 2010) efectuată la data tranziţiei.

Valoarea justă se bazează pe cotaţii de preţuri din piaţă, ajustate, dacă este cazul, astfel încât să reflecte diferenţele legate de natura, locaţia sau condiţiile respectivului activ.

Reevaluările sunt efectuate de evaluatori specializaţi, membri ANEVAR. Frecvenţa reevaluărilor este dictată de dinamica pieţelor cărora le aparţin terenurile şi clădirile deţinute de Societate.

(ii) Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare sunt capitalizate numai atunci când acestea cresc valoarea beneficiilor economice viitoare încorporate în activul căruia îi sunt destinate. Cheltuielile cu reparaţiile şi întreţinerea sunt recunoscute în situaţia rezultatului global atunci când apar.

(iii) Amortizare

Elementele de imobilizări corporale sunt amortizate de la data la care sunt disponibile pentru utilizare sau sunt în stare de funcţionare iar, pentru activele construite de entitate, de la data la care activul este finalizat şi pregătit pentru utilizare.

În general amortizarea este calculată folosindu-se metoda liniară de-a lungul duratei utile de viaţă estimată a activelor, după cum urmează:

Construcţii 40 ani
Echipamente 2-12 ani
Mijloace de transport 4-8 ani
Mobilier şi alte imobilizări corporale 4-12 ani

Terenurile nu sunt supuse amortizării.

În cazul echipamentelor tehnologice respectiv maşini utilaje şi instalaţii de lucru, computere şi echipamente periferice ale acestora, Societatea a aplicat metoda de amortizare accelerată prin amortizarea unui procent de până la 50% din valoarea de intrare.

Amortizarea este în general recunoscută în contul de profit sau pierdere, cu excepţia cazului în care suma este inclusă în valoarea contabilă a altui activ.

Metodele de amortizare, duratele utile de viaţă estimate precum şi valorile reziduale sunt revizuite de către conducerea Societăţii la fiecare dată de raportare şi ajustate, dacă este cazul.

(iv) Vânzarea/ casarea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale care sunt casate sau vândute sunt eliminate din bilanţ împreună cu amortizarea cumulată corespunzătoare. Orice profit sau pierdere rezultate dintr-o asemenea operaţiune sunt incluse în profitul sau pierderea curentă.

(d) Imobilizări necorporale

(i) Recunoaştere şi evaluare

Imobilizările necorporale achiziţionate de către Societate şi care au durate de viaţă utilă determinate sunt evaluate la cost minus amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere cumulate.

(ii) Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare sunt capitalizate numai atunci când acestea cresc valoarea beneficiilor economice viitoare încorporate în activul căruia îi sunt destinate. Toate celelalte cheltuieli, inclusiv cheltuielile pentru fondul comercial şi mărcile generate intern, sunt recunoscute în profit sau pierdere în momentul în care sunt suportate.

(iii) Amortizarea imobilizărilor necorporale

Amortizarea este calculată pentru costul activului minus valoarea reziduală.

Amortizarea este recunoscută în profit sau pierdere utilizând metoda liniară pentru durata de viaţă utilă estimată pentru imobilizările necorporale, altele decât fondul comercial, de la data la care sunt disponibile pentru utilizare. Duratele de viaţă utilă estimate pentru perioada curentă şi pentru perioadele comparative sunt următoarele:

software 4 ani.

Metodele de amortizare, duratele de viaţă utilă şi valorile reziduale sunt revizuite la sfârşitul fiecărui an financiar şi sunt ajustate, dacă este cazul.

(e) Stocuri

Stocurile sunt evaluate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Costul stocurilor se bazează pe metoda primul intrat primul ieşit (FIFO) pentru materiale şi pe metoda costului mediu ponderat (CMP) pentru materii prime, semifabricate şi produse finite, şi include cheltuielile efectuate pentru achiziţia stocurilor, costurile de producţie sau de prelucrare şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locaţia prezentă.

În cazul stocurilor produse de Societate şi a celor în curs de producţie, costul include cota-parte corespunzătoare a cheltuielilor administrative aferente producţiei pe baza capacităţii operaţionale normale.

Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat pe parcursul desfăşurării normale a activităţii minus costurile estimate pentru finalizare şi costurile necesare efectuării vânzării.

Determinarea valorilor juste

Anumite politici contabile ale Societăţii şi cerinţe de prezentare a informaţiilor necesită determinarea valorii juste pentru activele şi datoriile financiare şi pentru cele nefinanciare. Valorile juste au fost determinate în scopul evaluării şi/ sau prezentării informaţiilor în baza metodelor descrise mai jos.

Evaluarea la valoarea justă (în vigoare pentru situaţiile financiare anuale aferente perioadelor care încep la sau după 1 ianuarie 2013). IFRS 13 stabileşte un cadru unic pentru toate evaluările valorii juste atunci când valoarea justă este impusă sau permisă de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. IFRS 13 descrie modul în care trebuie să se măsoare valoarea justă în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară atunci când aceasta este impusă sau permisă de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Standardul nu introduce cerinţe suplimentare de evaluare a activelor şi datoriilor la valoarea justă, dar nici nu elimină excepţiile de la evaluarea la valoarea justă existente în standardul actual. Standardul conţine informaţii adiţionale celor existente care să permită utilizatorilor situaţiilor financiare să evalueze metodele utilizate pentru evaluările la valoarea justă şi efectul evaluării asupra profitului sau pierderii sau asupra altor elemente ale rezultatului global pentru evaluările la valoarea justă care folosesc elemente neobservabile semnificative. După cum am precizat şi în situaţiile financiare aferente anului 2012, IFRS 13 nu a avut un impact semnificativ asupra situaţiilor financiare, deoarece metodele şi ipotezele utilizate în prezent pentru a măsura valoarea justă a activelor sunt în conformitate cu IFRS 13. Imobilizările corporale recunoscute ca active sunt evaluate iniţial la cost de către Societate. Costul unui element de imobilizări corporale este format din preţul de cumpărare, inclusiv taxele nerecuperabile, după deducerea oricăror reduceri de preţ de natură comercială şi oricăror costuri care pot fi atribuite direct aducerii activului la locaţia şi în condiţia necesare pentru ca acesta să poată fi utilizat în scopul dorit de conducere, cum ar fi: cheltuielile cu angajaţii care rezultă direct din construcţia sau achiziţionarea activului, costurile de amenajare a amplasamentului, costurile iniţiale de livrare şi manipulare, costurile de instalare şi asamblare, onorariile profesionale. Costul unui element de imobilizări corporale construit de entitate include:

  • costul materialelor şi cheltuielilor directe cu personalul;
  • alte costuri direct atribuibile aducerii activelor la stadiul necesar utilizării prestabilite;
  • când Societatea are obligaţia de a muta activul şi de a restaura spaţiul aferent, o estimare a costurilor de demontare şi mutare a elementelor şi de restaurare a spaţiului în care acestea au fost capitalizate;
  • costurile îndatorării capitalizate.

SC BERMAS SA utilizează valoarea justă drept cost presupus pentru un element de imobilizări corporale sau o imobilizare necorporală. În situaţia de deschidere a poziţiei financiare, primele situaţii financiare ale entităţii întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, SC BERMAS SA a prezentat pentru fiecare element din situaţia de deschidere a poziţiei financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară: valoarea agregată a acelor valori juste şi ajustarea agregată a valorilor contabile raportate conform principiilor contabile anterioare.

Terenurile şi construcţiile sunt evidenţiate la valoarea reevaluată, aceasta reprezentând valoarea justă la data reevaluării minus orice amortizare cumulată ulterior şi orice pierderi cumulate din depreciere. Echipamentele, instalaţiile tehnice şi maşini şi mijloacele de transport sunt evidenţiate utilizând metoda costului presupus aceasta reprezentând valoarea justă la data ultimei reevaluării (31 decembrie 2010) efectuată la data tranziţiei.

Valoarea justă se bazează pe cotaţii de preţuri din piaţă, ajustate, dacă este cazul, astfel încât să reflecte diferenţele legate de natura, locaţia sau condiţiile respectivului activ.

Reevaluările sunt efectuate de evaluatori specializaţi, membri ANEVAR. Frecvenţa reevaluărilor este dictată de dinamica pieţelor cărora le aparţin terenurile şi clădirile deţinute de Societate.

Pentru a îmbunătăți consecvența și comparabilitatea evaluărilor la valoarea justă și a informațiilor prezentate, IFRS 13 stabilește o ierarhie a valorii juste prin care datele de intrare utilizate în tehnicile de evaluare a valorii juste sunt clasificate pe trei nivele:

  • nivelul 1 preţuri cotate (neajustate) pe pieţe active pentru active sau datorii identice la care entitatea are acces la data raportării;
  • nivelul 2 date de intrare altele decât preţurile cotate incluse în nivelul 1 care sunt observabile pentru activul sau datoria respectivă, fie direct, fie indirect;
  • nivelul 3 date de intrare care nu sunt bazate pe date observabile din piaţă.

Date de intrare de nivel 1

  • preţurile cotate pe o piaţă activă pentru elemente identice reflectă cel mai bine valoarea justă;
  • în cazul în care există un preț de nivel 1, o entitate trebuie să utilizeze acest preț pentru evaluarea la valoarea justă. Excepțiile includ:
  • entitate poate utiliza, în anumite cazuri, o metodologie alternativă de stabilire a prețurilor care nu se bazează exclusiv pe prețurile cotate disponibile ci mai degrabă pe relația titlurilor cu alte titluri de referință cotate (de exemplu, stabilirea valorii juste pe baza unei matrice de stabilire a preţului);
  • în anumite circumstanțe, prețul cotat pe o piață activă poate fi diferit de valoarea justă la data evaluării (de exemplu, atunci când evenimente semnificative au loc după închiderea pieței, dar înainte de data evaluării).

Date de intrare de nivel 2

  • datele de intrare de nivel 2 includ:
  • preţuri cotate pe pieţe active pentru active sau datorii similare;
  • preţuri cotate pe pieţe care nu sunt active pentru active sau datorii similare sau identice;
  • date de intrare observabile altele decât preţuri cotate pentru activ sau datorie (de exemplu, rate de dobândă şi curbe de rentabilitate, volatilităţi, plăţi în avans, rate de default);
  • date de intrare rezultate în principal din sau coroborate cu date observabile de pe piață, prin corelare sau alte mijloace;
  • o ajustare a datelor de intrare de nivel 2 care nu se bazează pe date observabile și este semnificativă pentru întreaga evaluare conduce la o evaluare de nivel 3.

Date de intrare de nivel 3

  • obiectivul evaluării la valoarea justă nu se modifică atunci când valoarea justă este evaluată pe baza datelor de intrare neobservabile;
  • datele de intrare neobservabile trebuie să reflecte ipotezele pe care participanții la piață le utilizează în stabilirea prețului activului sau a datoriei, inclusiv ipotezele referitoare la risc;
  • o entitate trebuie să determine datele de intrare neobservabile folosind cele mai bune informații disponibile, care pot cuprinde și date proprii ale entității.

După cum am precizat şi în situaţiile financiare ale anului 2015, anumite politici contabile ale Societăţii şi cerinţe de prezentare a informaţiilor necesită determinarea valorii juste pentru activele şi datoriile financiare şi pentru cele nefinanciare. Valorile juste au fost determinate în scopul evaluării şi/ sau prezentării informaţiilor în baza metodelor descrise mai jos.Atunci când e cazul, informaţii suplimentare cu privire la ipotezele utilizate în determinarea valorilor juste sunt prezentate în notele specifice activului sau datoriei respective.

Creanţele pe termen scurt, care nu au o rată a dobânzii stabilită, sunt evaluate la valoarea iniţială a facturii, dacă efectul actualizării este nesemnificativ. Valoarea justă este determinată la recunoaştere iniţială, şi, în scopuri de prezentare, la fiecare dată de raportare

Atunci când e cazul, informaţii suplimentare cu privire la ipotezele utilizate în determinarea valorilor juste sunt prezentate în notele specifice activului sau datoriei respective.

(i) Imobilizări corporale

Valoarea justă a terenurilor şi clădirilor se bazează pe metoda pieţei utilizând preţuri de piaţă cotate pentru elemente similare, atunci când acestea sunt disponibile.

(ii) Imobilizări necorporale

Valoarea justă a imobilizări necorporale se bazează pe fluxurile de trezorerie actualizate care se preconizează a fi generate ca urmare a utilizării şi în cele din urmă a vânzării acestor active.

(iii) Stocuri

Valoarea justă a stocurilor este determinată pe baza preţului de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate cu finalizarea şi vânzarea, şi o marjă rezonabilă de profit bazată pe efortul necesar pentru finalizarea şi vânzarea stocurilor.

(iv) Creanţe comerciale şi alte creanţe

Valoarea justă a creanţelor comerciale şi a altor creanţe este estimată ca valoarea prezentă a fluxurilor de trezorerie viitoare, actualizate cu rata de dobândă a pieţei la data raportării.

Creanţele pe termen scurt, care nu au o rată a dobânzii stabilită, sunt evaluate la valoarea iniţială a facturii, dacă efectul actualizării este nesemnificativ. Valoarea justă este determinată la recunoaştere iniţială, şi, în scopuri de prezentare, la fiecare dată de raportare anuală

(f) Deprecierea activelor altele decât cele financiare

Valoarile contabile ale activelor nefinanciare ale Societăţii care nu sunt de natură financiară, altele decât activele de natura impozitelor amânate, sunt revizuite la fiecare dată de raportare pentru a identifica existenţa indiciilor de depreciere. Dacă există asemenea indicii, se estimează valoarea recuperabilă a activelor respective.

O pierdere din depreciere este recunoscută atunci când valoarea contabilă a activului sau a unităţii sale generatoare de numerar depăşeşte valoarea recuperabilă a activului sau a unităţii generatoare de numerar. O unitate generatoare de numerar este cel mai mic grup identificabil care generează numerar şi care în mod independent faţă de alte active şi alte grupuri de active are capacitatea de a genera fluxuri de numerar. Pierderile din depreciere se recunosc în situaţia rezultatului global.

Valoarea recuperabilă a unui activ sau a unei unităţi generatoare de numerar este maximul dintre valoarea de utilizare şi valoarea sa justă mai puţin costurile pentru vânzarea acelui activ sau unităţi. Pentru determinarea valorii de utilizare, fluxurile viitoare preconizate de numerar sunt actualizate folosind o rată de actualizare înainte de impozitare care reflectă condiţiile curente de piaţă şi riscurile specifice activului respectiv.

Pierderile din depreciere recunoscute în perioadele precedente sunt evaluate la fiecare dată de raportare pentru a determina dacă s-au diminuat sau nu mai există. Pierderea din depreciere se reia dacă s-a produs o schimbare în estimările folosite pentru a determina valoarea de recuperare. Pierderea din depreciere se reia doar în cazul în care valoarea contabilă a activului nu depăşeşte valoarea contabilă care s-ar fi calculat, netă de amortizare şi depreciere, dacă pierderea din depreciere nu ar fi fost recunoscută.

(g) Dividende de distribuit

Dividendele sunt tratate ca o distribuire a profitului în perioada în care au fost declarate şi aprobate de către Adunarea Generală a Acţionarilor. Dividendele declarate înaintea datei de raportare sunt înregistrate ca obligaţii la data raportării.

Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după perioada de raportare, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profitul determinat în baza IFRS şi cuprins în situaţiile financiare anuale, nu trebuie recunoscute ca datorie la finalul perioadei de raportare.

(h) Rezerve din reevaluare

Reevaluările sunt efectuate cu suficienţă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului. În acest sens, Societatea a efectuat reevaluarea terenurilor şi a clădirilor cu evaluatori independenţi la 31 decembrie 2012.

Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea contabilă netă a imobilizărilor corporale este prezentată la rezerva din reevaluare, ca un sub-element distinct în "Capitaluri proprii".

Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel: ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.

Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este transferat la rezultatul reportat atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. Câştigul se consideră realizat pe măsura amortizării activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare respectiv la scoaterea din evidenţă a acestuia dacă nu a fost integral amortizat. Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat, situaţie în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat.

Începând cu 1 mai 2009, ca urmare a modificărilor survenite în legislaţia fiscală, rezervele din reevaluare înregistrate după 1 ianuarie 2004 devin taxabile pe măsura amortizării mijlocului fix respectiv. În consecinţă, Societatea a înregistrat o datorie cu impozitul amânat aferentă acestei diferenţe din reevaluare care se regăseşte în valoarea mijlocului fix.

(i) Rezerve legale

Rezervele legale se constituie în proporţie de 5% din profitul brut statutar de la sfârşitul anului până când rezervele legale totale ajung la 20% din capitalul social nominal (statutar) vărsat în conformitate cu prevederile legale. Aceste rezerve sunt deductibile la calculul impozitului pe profit şi nu sunt distribuibile decât la lichidarea Societăţii.

(j) Părţi afiliate

Părţile se consideră afiliate în cazul în care una din părţi are posibilitatea de a controla în mod direct sau indirect, sau de a influenţa în mod semnificativ cealaltă parte fie prin deţinere sau în baza unor drepturi contractuale, relaţii familiale sau de altă natură, aşa cum sunt definite în IAS 24 "Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate".

(k) Beneficiile angajaţilor

(i) Beneficii pe termen scurt

Beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor includ salariile, primele şi contribuţiile la asigurările sociale. Obligaţiile cu beneficiile pe termen scurt acordate angajaţilor nu se actualizează şi sunt recunoscute în situaţia rezultatului global pe măsură ce serviciul aferent este prestat.

(ii) Planuri de contribuţii determinate

Societatea efectuează plăţi în numele angajaţilor proprii către sistemul de pensii al statului român, asigurările de sănătate şi fondul de şomaj, în decursul derulării activităţii normale.

Toţi angajaţii Societăţii sunt membri şi de asemenea au obligaţia legală de a contribui (prin intermediul contribuţiilor sociale) la sistemul de pensii al Statului român (un plan de contribuţii determinate al Statului). Toate contribuţiile aferente sunt recunoscute în contul de profit sau pierdere al perioadei atunci când sunt efectuate. Societatea nu are alte obligaţii suplimentare.

Societatea nu este angajată în niciun sistem de pensii independent şi, în consecinţă, nu are niciun fel de alte obligaţii în acest sens. Societatea nu este angajată în niciun alt sistem de beneficii post pensionare. Societatea nu are obligaţia de a presta servicii ulterioare foştilor sau actualilor salariaţi.

(l) Venituri

(i) Vânzarea bunurilor

Veniturile din vânzarea bunurilor în cursul activităţilor curente sunt evaluate la valoarea justă a contraprestaţiei încasate sau de încasat, minus retururi, reduceri comerciale şi rabaturi pentru volum. Veniturile sunt recunoscute atunci când există dovezi convingătoare, de regulă sub forma unui contract de vânzare executat, iar riscurile şi avantajele ce decurg din proprietatea bunurilor sunt transferate în mod semnificativ cumpărătorului, recuperarea contraprestaţiei este probabilă, costurile aferente şi retururile posibile de bunuri pot fi estimate credibil, entitatea nu mai este implicată în gestionarea bunurilor vândute, iar

mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil. Dacă este probabil ca anumite reduceri sau rabaturi să fie acordate iar valoarea acestora poate fi evaluată în mod credibil, atunci acestea sunt recunoscute ca o reducere a veniturilor pe măsură ce sunt recunoscute vânzările.

(ii) Prestarea serviciilor

Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.

Stadiul de execuţie al lucrării se determină pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc facturile, proceseverbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate.

(m) Venituri şi cheltuieli financiare

Veniturile financiare cuprind venituri din dobânzi aferente fondurilor investite şi alte venituri financiare. Veniturile din dobânzi sunt recunoscute în profit sau pierdere în baza contabilităţii de angajamente, utilizând metoda dobânzii efective.

Cheltuielile financiare cuprind cheltuiala cu dobânda aferentă împrumuturilor şi alte cheltuieli financiare. De la 01.01.2014 discounturile de natură financiară sunt înregistrate pe cheltuieli financiare.

Toate costurile îndatorării care nu sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producerii activelor cu ciclu lung de fabricaţie sunt recunoscute în contul de profit sau pierdere utilizând metoda dobânzii efective.

Câştigurile şi pierderile din diferenţe de schimb valutar privind activele şi datoriile financiare sunt raportate pe o bază netă fie ca venit financiar fie ca şi cheltuială financiară în funcţia de fluctuaţiile valutare: câştig net sau pierdere netă.

(n) Impozit pe profit

Impozitul pe profit aferent exerciţiului cuprinde impozitul curent şi impozitul amânat.

Impozitul pe profit este recunoscut în situaţia rezultatului global sau în alte elemente ale rezultatului global dacă impozitul este aferent elementelor de capital.

(i) Impozitul curent

Impozitul curent este impozitul de plătit aferent profitului realizat în perioada curentă, determinat în baza procentelor aplicate la data raportării şi a tuturor ajustărilor aferente perioadelor precedente.

(ii) Impozitul amânat

Impozitul amânat este determinat de Societate folosind metoda bilanţului pentru acele diferenţe temporare ce apar între baza fiscală de calcul a impozitului pentru active şi datorii şi valoarea contabilă a acestora, folosită pentru raportare în situaţiile financiare individuale.

Impozitul amânat este calculat pe baza procentelor de impozitare care se aşteaptă să fie aplicabile diferenţelor temporare la reluarea acestora, în baza legislaţiei în vigoare la data raportării.

Creanţele şi datoriile cu impozitul amânat sunt compensate numai dacă există dreptul legal de a compensa datoriile şi creanţele curente cu impozitul şi dacă acestea sunt aferente impozitului colectat de aceeaşi autoritate fiscală pentru aceeaşi entitate supusă taxării sau pentru autorităţi fiscale diferite dar care doresc să realizeze decontarea creanţelor şi datoriilor curente cu impozitul utilizând o bază netă sau activele şi datoriile aferente vor fi realizate simultan.

Creanţa privind impozitul amânat este recunoscută de Societate numai în măsura în care este probabilă realizarea de profituri viitoare care să poată fi utilizate pentru acoperirea pierderii fiscale. Creanţa privind impozitul amânat este revizuită la încheierea fiecărui exerciţiu financiar şi este diminuată în măsura în care beneficiul fiscal aferent este improbabil să se realizeze. Impozitele adiţionale care apar din distribuirea de dividende sunt recunoscute la aceeaşi dată cu obligaţia de plată a dividendelor.

(iii) Expuneri fiscale

Pentru determinarea valorii impozitului curent şi a celui amânat, Societatea ia în considerare impactul poziţiilor fiscale incerte şi posibilitatea apariţiei taxelor şi dobânzilor suplimentare. Această evaluare se bazează pe estimări şi ipoteze şi poate implica o serie de raţionamente cu privire la evenimentele viitoare. Informaţii noi pot deveni disponibile, determinând astfel Societatea să îşi modifice raţionamentul în ceea ce

priveşte acurateţea estimării obligaţiilor fiscale existente; astfel de modificări ale obligaţiilor fiscale au efect asupra cheltuielilor cu impozitele în perioada în care se efectuează o astfel de determinare.

(o) Rezultatul pe acţiune

Societatea prezintă rezultatul pe acţiune de bază şi diluat pentru acţiunile ordinare. Rezultatul pe acţiune de bază se determină prin divizarea profitului sau pierderii atribuibile acţionarilor ordinari ai Societăţii la numărul mediu ponderat de acţiuni ordinare aferente perioadei de raportare. Rezultatul pe acţiune diluat se determină prin ajustarea profitului sau pierderii atribuibile acţionarilor ordinari şi a numărului mediu ponderat de acţiuni ordinare cu efectele de diluare generate de acţiunile ordinare potenţiale.

(p) Active şi datorii contingente

Datoriile contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare. Ele sunt prezentate cu excepţia cazului în care posibilitatea unei ieşiri de resurse ce reprezintă beneficii economice este îndepărtată.

Un activ contingent nu este recunoscut în situaţiile financiare, ci este prezentat atunci când o intrare de beneficii economice este probabilă.

(q) Evenimente ulterioare

Situaţiile financiare reflectă evenimentele ulterioare sfârşitului de an, evenimente care furnizează informaţii suplimentare despre poziţia Societăţii la data raportării sau cele care indică o posibilă încălcare a principiului continuităţii activităţii (evenimente ce determină ajustări). Evenimentele ulterioare sfârşitului de an ce nu constituie evenimente ce determină ajustări sunt prezentate în note atunci când sunt considerate semnificative.

(r) Cifre comparative

Situaţia poziţiei financiare pentru exerciţiul încheiat la 30 iunie 2016 prezintă comparabilitate cu situaţia poziţiei financiare pentru perioada încheiată 31 decembrie 2014. Situaţia rezultatului global la 30 iunie 2016 prezintă comparabilitate cu situaţia rezultatului global la 30 iunie 2015.

(s) Raportarea pe segmente

Un segment este o componentă distinctă a societăţii care furnizează anumite produse sau servicii (segment de activitate) sau furnizează produse şi servicii într-un anumit mediu geografic (segment geografic) şi care este supus la riscuri şi beneficii diferite de cele ale altor segmente.

(ş) Noi standarde şi interpretări

Au fost emise noi standarde, amendamente la standarde şi interpretări, care nu au intrat încă în vigoare până la 31.12.2015 sau care nu au fost adoptate de Uniunea Europeană ("UE"), şi care nu au fost aplicate la întocmirea acestor situaţii financiare.

În cadrul secţiunilor următoare sunt prezentate: lista standardelor noi, amendamentelor şi interpretărilor standardelor adoptate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) şi de Uniunea Europeană în vigoare la 30 iunie 2016 şi lista standardelor noi, amendamentelor şi interpretărilor standardelor adoptate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate dar neadoptate încă de Uniunea Europeană până la 31.12.2015.

(i) Standarde şi interpretări adoptate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate şi de Uniunea Europeană în vigoare în perioada curentă

(a) IFRS 10 Situatii financiare individuale, IFRS 11 Asocieri in participatie, IFRS 12 Informatii de prezentat privind interesele in alte entitati (2011)

IFRS 10 introduce un model unic de control pentru a determina daca o entitate in care s-a investit ar trebui consolidata.

Conform IFRS 11, structura asocierilor în participaţie, deşi un punct important, nu mai este factorul principal în determinarea tipului de asociere în participaţie şi prin urmare, a modului de contabilizare ulterioară. Interesul Societăţii într-o asociere în participaţie, care este un angajament în care părţile au drepturi asupra activelor şi obligaţii aferente datoriilor, va fi contabilizat pe baza interesului Societăţii în respectivele active şi datorii.

Interesul Societăţii într-o asociere în participaţie, care este un angajament în care părţile au drepturi asupra

activelor nete, va fi contabilizat prin metoda punerii în echivalenţă.

IFRS 12 reuneşte într-un singur standard toate cerintele de prezentare a informaţiilor cu privire la interesele unei entităţi în filiale, asocieri în participaţie, asociaţi şi entităţi structurate neindividuale. Societatea evaluează în prezent cerinţele de prezentare în legătură cu interesele în filiale, asocieri în participaţie şi entităţi asociate şi entităţi structurate neindividuale, prin comparaţie cu informaţiile deja prezentate. IFRS 12 solicită prezentarea de informaţii cu privire la natura, riscurile şi impactul financiar al acestor interese.

Aceste standarde au intrat in vigoare pentru perioade anuale care încep la 1 ianuarie 2014, fiind permisa aplicarea anticipata, cu condiţia aplicării simultane a lor, împreună cu IAS 27 (2011) şi IAS 28 (2011).

(b) Amendamente la IFRS 10, IFRS 12 si IAS 27 – Entităţi de investitii

Amendamente la IFRS 10, IFRS 12 şi IAS 27 prevăd excepţii pentru cerinţele de consolidare în conformitate cu IFRS 10 şi cer ca entităţile calificate drept entităţi de investţtii să îşi evaluaze investiţiile în entităţi controlate, precum şi în investiţii în asociaţii şi în asocieri în participaţie, la valoare justă prin situaţia individuala a profitului sau pierderii şi altor elemente ale rezultatului global, în loc să le consolideze. Exceptia de consolidare este obligatorie, unica exceptie fiind atunci cand o entitate de investiţii are o filială care furnizează servicii legate de activităţile de investire ale entităţii de investiţii, cazul în care aceasta trebuie să consolideze filiala respectivă. În conformitate cu aceste elemente esenţiale, entitatea de investiţii:

  • obţine fonduri de la unul sau mai mulţi investitori, în scopul de a furniza acelor investitori servicii de gestionare a investiţiilor;
  • se angajează în faţa investitorilor săi că scopul activităţii sale este de a investi fonduri numai pentru câştiguri din cresterea valorii capitalului, veniturile din investiţii sau ambele;
  • cuantifică şi evaluează performanţa majoritaţii investiţiilor sale pe baza valorii juste.

De asemenea, Amendamentele prevăd cerinţe aditionale de prezentare pentru entităţile de investiţii.

Aceste Amendamente au intrat in vigoare pentru perioade anuale care incep la 1 ianuarie 2014.

(c) IAS 27 (2011) Situatii financiare individuale

IAS 27 (2011) continuă cerinţele de contabilizare şi prezentare existente în IAS 27 (2008) pentru situaţiile financiare individuale, cu cateva clarificări minore. De asemenea, prevederile existente în IAS 28 (2008) şi IAS 31 pentru situaţii financiare individuale au fost incorporate în IAS 27 (2011). Standardul nu mai abordează principiul de control sau cerinţele cu privire la pregătirea situaţiilor financiare consolidate, care au fost încorporate în IFRS 10 - Situaţii financiare individuale.

Aceste Amendamente au intrat in vigoare pentru perioade anuale care au început la 1 ianuarie 2014, fiind permisă aplicarea anticipată, cu condiţia aplicării simultane cu IFRS 10, IFRS 11, IFRS 12 si IAS 28 (2011).

(d) IAS 28 (2011) Investiţii în entitaţile asociate şi în asocierile în participaţie

IAS 28 (2011) a suferit un număr limitat de modificări. Conform acestora, o entitate trebuie să aplice IFRS 5 Active imobilizate deţinute în vederea vânzării şi activităţi întrerupte pentru o investiţie sau pentru o parte a investiţiei într-o entitate asociată sau într-o asociere în participaţie care îndeplineşte criteriile pentru a fi clasificată drept deţinută în vederea vânzării. Orice parte păstrată dintr-o investiţie într-o entitate asociată sau într-o asociere în participaţie care nu a fost clasificată drept deţinută în vederea vânzării trebuie să fie contabilizată utilizând metoda punerii în echivalenţă până când are loc cedarea părţii care este clasificată drept deţinută în vederea vânzării. După ce are loc cedarea, o entitate trebuie să contabilizeze orice interes păstrat într-o entitate asociată sau într-o asociere în participaţie prin metoda punerii in echivalenţă.

Anterior, IAS 28 (2008) şi IAS 31 specificau că încetarea influenţei semnificative sau a controlului în comun cereau reevaluarea oricărui interes păstrat în investiţie, chiar dacă influenţa semnificativă era urmată de control. IAS 28 (2011) solicită ca în astfel de scenarii interesul ramas în investiţii să nu fie reevaluat.

Aceste Amendamente au intrat în vigoare pentru perioade anuale care au început la 1 ianuarie 2014, fiind permisă aplicarea anticipată, cu condiţia aplicării concomitente cu IFRS 10, IFRS 11, IFRS 12 şi IAS 27 (2011)

e) Amendamentele la IAS 32 Instrumente financiare: prezentare - Compensarea activelor financiare şi a datoriilor financiare (în vigoare pentru situaţiile financiare anuale aferente perioadelor care au început la sau după 1 ianuarie 2013) au fost publicate de către Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate în data de 16 decembrie 2011. Amendamentele oferă clarificări privind aplicarea regulilor de compensare şi se concentrează pe patru aspecte principale (a) semnificaţia expresiei "are în prezent un drept legal de

compensare"; (b) existenţa intenţiei de decontare în bază netă sau de realizare simultană; (c) compensarea sumelor reprezentând garanţii; (d) unitatea de cont pentru aplicarea cerinţelor de compensare.

f) Amendamentele la IAS 36 Deprecierea activelor – valoarea recuperabilă pentru active nefinanciare limitează obligaţia de a prezenta valoarea recuperabilă a activelor în cazul în care valoarea respectivă este bazată pe valoarea justă minus costurile asociate cedărilor, la activele depreciate.

g) Amendamentele la IAS 39 intitulate Novaţia instrumentelor derivate şi continuarea contabilităţii de acoperire împotriva riscurilor are ca obiectiv de a oferi ajutor în situaţiile în care un instrument financiar derivat, care a fost desemnat ca instrument de acoperire împotriva riscurilor, este novat de la o contraparte la o contraparte centrală, ca o consecinţă a unor acte cu putere de lege sau a unor norme administrative. Un asfel de ajutor înseamnă că, indiferent de novaţie contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor poate continua, fapt care nu ar fi permis în absenţa unui amendament.

h) IFRIC 21 Cotizaţii oferă îndrumări cu privire la momentul în care trebuie recunoscută o datorie de a plăti o cotizaţie care este contabilizată în conformitate cu IAS 37. Interpretarea defineşte o taxă şi precizează că, evenimentul generator care dă naştere la răspundere este activitatea care care declanşează plata taxei, astfel cum sunt identificate prin legislaţie. Totodată oferă îndrumări privind modul în care diferite aranjamente de taxare ar trebui contabilizate , în special, clarifică faptul că, un eveniment generator care obligă şi dă naştere unei datorii privind plata unui impozit este, este acea activitate prevăzută în legislaţia relevant, care determină plata unui impozit.

i) Completări faţă de IAS 19 "Beneficiile angajaţilor) – planuri de beneficii definite: contribuţiile angajaţilor) în vigoare pentru peioadele anuale începând cu sau după 1 iulie 2014

j) Îmbunătăţirile anuale aduse IFRS Ciclul 2010-2012 cu modificări ce au intrat în vigoare la sau după 1 iulie 2014, Comisia Europeană a adoptat în 17.12.2014 Regulamentul (UE) nr 2015/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaţionale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Standardele internaţionare de raportare financiară 2, 3 şi 8 şi Standardele Internaţionale de Contabilitate 16, 24 şi 38. Acest regulament este aplicabil cel târziu de la data începerii primului exerciţiu financiar care debutează la sau după 1 februarie 2015.

  • IFRS 2 Plata pe bază de acţiuni: modifică definiţia condiţiei de intrare în drepturi şi a condiţiei de piaţă şi adaugă definiţii pentru condiţia de performanţă şi condiţia de servicii ( care anterior erau incluse în definiţia condiţiilor de intrare în drepturi)
  • IFRS 3 Combinare de întreprinderi: clarifică faptul că, o contraprestaţie contigentă într-o achiziţie de întreprinderi care nu este clasificată drept capitaluri proprii este evaluată ulterior la valoarea justă prin profit sau pierdere indiferent de dacă intră sau nu în domeniul de aplicare a IFRS 9 Instrumente financiare
  • IFRS 8 Segmente de activitate : prevede ca, o entitate să prezinte raţionamentele emise de membrii cadrelor de conducere atunci când aceştia pun în aplicare criteriile de agregare pentru segmentele de activitate şi clarifică faptul că, o entitate trebuie să prezinte numai reconcilieri ale totalului activelor segmentelor raportabile cu activele entităţii dacă activele segmentelor sunt raportate cu regularitate
  • IAS 16 Imobilizări corporale: îmbunătăţirea clarifică faptul că, la momentul reevaluării unui element de imobilizări corporale, valoarea contabilă brută este astfel ajustată astfel încât să corespundă valorii de reevaluare a valorii juste
  • IAS 24 Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate: îmbunătăţirea clarifică faptul că, o entitate care furnizează servicii de personal-cheie de conducere pentru entitatea care raportează este o parte afiliată a entităţii care raportează
  • IAS 38 Imobilizări necorporale: îmbunătăţirea clarifică faptul că, la momentul reevaluării unei imobilizări necorporale, valoarea contabilă brută este ajustată asfel încât să corespundă valorii de reevaluare a valorii juste

k) Îmbunătăţirile anuale ale IFRS – Ciclul 2011 – 2013 care reprezintă o colecţie de modificări ale IFRS. Modificările au intrat în vigoare pentru perioadele anuale începând cu sau după 1 iulie 2014.

  • IFRS 3 Combinări de întreprinderi: această îmbunătăţire clarifică faptul că, IFRS 3 exclude din sfera sa de aplicare formarea unei asocieri în participaţie în cadrul situaţiilor financiare ale asocierii în participaţie în sine
  • IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă: această îmbunătăţire clarifică faptul că, aria excepţiei privind portofoliul astfel cum este definită la punctul 52 al IFRS 13 include toate contractele imobilizate conform ariei de aplicabilitate a IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare sau IFRS 9 Instrumente financiare, indiferent dacă îndeplinesc sau nu definiţia activelor financiare conform definiţiei din IAS 32 Instrumente financiare: prezentare
  • IAS 40 Investiţii imobiliare: această îmbunătăţire clarifică faptul că, pentru a determina dacă o anumită tranzacţie îndeplineşte atât definiţia unei combinări de întreprinderi conform definiţiei IFRS 3 Combinări de întreprinderi cât şi a unei investiţii imobiliare, trebuie ca aplicarea celor două standarde să se realizeze independent unul de celălalt.

(ii) Standarde şi interpretări adoptate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate dar neadoptate încă de Uniunea Europeană

În prezent, standardele Standardele Internaţionale de Contabilitate adoptate de Uniunea Europeană nu diferă semnificativ de standardele adoptate de Comitetul de Standarde Internaţionale de Contabilitate, cu excepţia următoarelor standarde, amendamente la standardele existente şi interpretări, care nu au fost aprobate pentru utilizare la data aprobării situaţiilor financiare:

IFRS 9 Instrumente financiare (aplicabil perioadelor anuale care încep la 1 ianuarie 2015 sau ulterior acestei date). Acest standard înlocuieşte prevederile din IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare care se referă la clasificarea şi evaluarea instrumentelor financiare. Standardul elimină categoriile prevăzute în IAS 39: deţinute până la scadenţă, disponibile pentru vânzare şi credite şi creanţe. Standardul prevede două categorii de clasificare a activelor financiare la recunoaşterea iniţială: (a) active financiare evaluate la cost amortizat; sau (b) active financiare evaluate la valoare justă. Un activ financiar este evaluat la cost amortizat dacă următoarele două condiţii sunt îndeplinite: activul este deţinut în cadrul unui model de afaceri pentru colectarea fluxurilor de numerar şi caracteristicile contractuale prevăd date specifice pentru încasări reprezentând exclusiv plăţi de principal şi dobândă la principalul în sold. Câştigurile şi pierderile din reevaluarea activelor financiare evaluate la valoare justă sunt recunoscute în profit sau pierdere, cu excepţia acelora care reprezintă investiţii în instrumente de capital care nu sunt deţinute în vederea tranzacţionării; IFRS 9 permite, la recunoaşterea iniţială, alegerea opțiunii irevocabile de a prezenta modificările de valoare justă în alte elemente ale rezultatului global.

Nici o sumă recunoscută în alte elemente ale rezultatului global nu va putea fi reclasificată în profit sau pierdere la o dată viitoare.

Societatea nu se aşteaptă ca modificarea IFRS 9 să aibă un impact semnificativ asupra situaţiilor financiare.

Amendamentele la IFRS 9 Instrumente financiare (aplicabile perioadelor anuale care încep la 1 ianuarie 2015 sau ulterior acestei date). Amendamentele din 2010 la IFRS 9 înlocuiesc prevederile din IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare, care se referă la clasificarea şi evaluarea datoriilor financiare şi la recunoaşterea activelor financiare şi a datoriilor financiare. Standardul păstrează aproape toate cerinţele existente ale IAS 39 privind clasificare şi evaluarea datoriilor financiare şi de recunoaşterea activelor financiare şi a datoriilor financiare. Standardul prevede că valoarea modificării valorii juste care poate fi atribuită modificărilor în riscul de credit al datoriei financiare desemnată la recunoaşterea iniţială ca fiind evaluată la valoarea justă prin profit sau pierdere, să fie prezentată în alte elemente ale rezultatului global, iar partea rămasă din valoarea totală a câştigului sau a pierderii să fie inclusă în profit sau pierdere. Cu toate acestea, dacă această cerinţă creează sau amplifică o neconcordanţă contabilă cu efect în profit sau pierdere, atunci întreaga modificare a valorii juste este prezentată în alte elemente ale rezultatului global. Sumele prezentate în alte elemente ale rezultatului global nu sunt reclasificate ulterior în profit sau pierdere, dar pot fi transferate în cadrul capitalurilor proprii. Datoriile financiare derivate care sunt legate şi care trebuie să fie decontate prin livrarea unui instrument de capitaluri proprii necotat a cărui valoare justă nu poate fi evaluată în mod credibil trebuie să fie evaluate la valoare justă în conformitate cu IFRS 9.

IFRS 14 Reglementarea conturilor amânate – standardul intră în vigoare pentru perioade anuale începând la sau după 1 ianuarie 2016. IFRS 14 permite entităţilor care adoptă pentru prima dată IFRS să continue să recunoască sumele aferente tarifelor reglementate în conformitate cu cerinţele practicilor contabile general

acceptate aplicate anterior. Totuşi pentru îmbunătăţirea comparabilităţii în cazul entităţilor care aplică IFRS şi care nu recunosc aceste sume, standardul prevede ca efectul reglementării tarifelor să fie prezentat separat de alte elemente. O entitate care întocmeşte deja situaţii financiare în conformitate cu IFRS nu este eligibilă pentru aplicarea standardului.

IFRS 15 Venituri din contracte cu clienţii se va aplica pentru exerciţiile financiare care încep după 1 ianuarie 2017, aplicare anticipată fiind permisă entităţilor care aplică IFRS şi va înlocui IFRS 11 Contracte de construcţii, IAS 18 Venituri şi interpretările IFRIC 13, IFRIC 15, IFRIC18 şi SIC 31. Obiectivul urmărit prin emiterea acestui standard constă în formularea unui model comun de recunoaştere a veniturilor aplicabil contractelor cu clienţii indiferent de industria în care activează entităţile, care să creeze premisele pentru asigurarea comparabilităţii. Principiul de bază al acestui standard constă în faptul că recunoaşterea veniturilor trebuie să descrie transferul bunurilor şi serviciilor către clienţi iar evaluarea acestora trebuie să reflecte contraprestaţia la care se aşteaptă să fie îndreptăţită entitatea în schimbul ecestor bunuri şi servicii. Cerinţele IFRS 15 se aplică contractelor cu clienţii care îndeplinesc anumite condiţii. Un contract este definit de standard drept un acord între două sau mai multe parţi care dă naştere unor drepturi şi obligaţii executorii. O entitate contabilizează un contract cu un client dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii :

  • a) Părţile au aprobat contractul şi sunt de acord să îşi onorze obligaţiile
  • b) Entitatea poate identifica drepturile fiecărei părţi cu privire la bunurile şi serviciile transferate
  • c) Entitatea poate identifica termenii de plată privind bunurile şi serviciile transferate
  • d) Contractul are substanţă comercială
  • e) Este probabil ca enitatea să colecteze contraprestaţia la care este îndreptăţită în schimbul bunurilor şi serviciilor transferate clientului.

Contraprestaţia primită de entitate de la un client poate fi recunoscută drept venit doar dacă are loc unul din următoarele evenimente:

  • a) Entitatea nu mai are obligaţii restante de a transfera bunuri sau servicii clientului şi toată sau majoritatea contraprestaţiei promisă de client a fos primită şi nu este returnabilă
  • b) Contractul a fost executat şi contraprestaţia primită de la client nu este returnabilă.

Orice contraprestaţie primită de la un client este recunoscută drept datorie până la momentul îndeplinirii condiţiilor. Dacă la începutul contractului acesta îmdeplineşte condiţiile pentru a fi contabilizat ca ca un contract conform IFRS 15, entitatea nu va reevalua încadrarea sa decât dacă există indicii cu privire la o schimbare semnificativă a faptelor şi circumstanţelor iniţiale. Modificarea contractului este tratată ca un contract separat sau ca o ajustare a contractului iniţial.

Îmbunătăţiri ale IFRS

Îmbunătăţirile anuale ale IFRS-urilor 2014 (emise la 25 septembrie 2014 şi aplicabile pentru perioadele ulterioare 1 ianuarie 2016). Modificările impactează 4 standarde. IFRS 5 a fost modificat pentru a clarifica schimbarea referitoare la la modul de vânzare (reclasificarea de la "active deţinute în vederea vânzării " la "active deţinute pentru distribuire " sau invers) nu constituie o modificare a unui plan de distribuire sau vânzare, şi nu trebuie să fie contabilizată ca atare.

Modificarea pentru IFRS 7 adaugă clarificări suplimentare pentru a ajuta managementul în stabilirea dacă un contract de administrare a unui activ financiar care a fost transferat presupune o implicare continuă, în sensul în sensul prezentării impuse de IFRS 7. Amendamentul clarifică, de asemenea, faptul că, informaţiile prezentate privind compensarea conform IFRS 7 nu sunt necesare în mod special pentru toate perioadele intermediare, cu excepţia cazului în care sunt solicitate conform IAS 34.

Amendamentul la IAS 19 clarifică faptul că, pentru obligaţiile privind beneficiile postangajare, deciziile privind rata de actualizare, existenţa pe piaţă a obligaţiunilor corporative, sau obligaţiunile guvernamentale utilizate ca bază, trebuie să se bazeze pe moneda în care obligaţiile sunt exprimate şi nu pe moneda locală a ţării în care acestea apar. IAS 34 solicită o refernţă încrucişată între situaţiile financiare interimare şi "informaţii prezentate în altă parte decât în raportul financiar interimar".

Modificările aduse la IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare (emis în decembrie 2014 şi aplicabil pentru perioadele ulterioare 1 ianuarie 2016). Standardul a fost modificat pentru a clarifica conceptul pragului de semnificaţie şi explică faptul că, o entitate nu trebuie să facă o prezentare specifică dacă informaţiile care rezultă din aceasta nu sunt semnificative, chiar dacă IFRS conţine o listă de cerinţe specifice sau cerinţe minime de prezentare. Standardul prevede de asemenea noi orientări privind prezentarea subtotalurilor din situaţiile financiare: trebuie să fie alcătuite din elemente recunoscute şi evaluate în conformitate cu IFRS; să

fie prezentate şi etichetate într-un mod clar şi uşor de înţeles; să fie în concordanţă de la o perioadă la alta şi să nu fie

4. Raportarea pe segmente

Din punct de vedere al segmentelor de activitate, societatea nu identifică componente distincte din punct de vedere al riscurilor şi beneficiilor asociate.

Factorii utilizaţi pentru identificarea segmentelor raportabile: s-au identificat segmentele ca, componente distincte ale societăţii care furnizează anumite produse sau servicii (segment de activitate) şi care sunt supuse la riscuri şi beneficii diferite de cele ale altor segmente. Raportarea pe segmente de activitate se face într-un mod consecvent cu raportare internă către principalul factor decizional operaţional. Principalul factor decizional operaţional care este responsabil cu alocarea resurselor şi evaluarea performanţei segmentelor de activitate a fost identificat ca fiind Consiliul de administraţie care ia deciziile strategice.

Vânzari pe produse 30.06.2016
Producţia vândută, din care: 11.852
- vânzări bere 11.630
-vânzări semifabricate
- vanzari produse reziduale 208
- prestari servicii 1
Total 11.852

SC BERMAS SA nu raportează separat informaţiile pe segmente de activitate întrucât veniturile obţinute din principalul sector de activitate "producerea şi comercializarea berii" reprezintă peste 98% din total venituri.

Cifra de afaceri netă înregistrată la 30.06.2016 este de 11.852.823 lei şi reprezintă în proporţie de 98,13% produsul bere, diferenţa de 1,87% reprezentând vânzările de subproduse şi prestări servicii.

5. Imobilizări corporale în lei Terenuri Clădiri Instalaţii tehnice și mașini Alte instalaţii, utilaje și mobilier Mijloace fixe în curs de execuţie Total Cost Soldul la 31 decembrie 2015 1,774,100 7,232,440 16,082,776 179,999 25,269,315 Intrări 436,542 24,051 60,283 520,876 Transferuri prin punere în funcţiune 60,283 60,283 Scăderi din reevaluare Ieşiri 110,363 60,283 170,646 Soldul la 30 iunie 2016 1,774,100 7,232,440 16,469,238 204,050 0 25,679,828 Amortizarea acumulată Soldul la 31 decembrie 2015 (5,083,576) (5,630,911) (67,343) (10,781,830) Cheltuiala (135,657) (567,388) (26,218) (729,263) Scăderi din reevaluare - Amortizare ieşiri (110,363) - (110,363) Soldul la 30 iunie 2016 - (5,219,233) (6,087,936) (93,561) - (11,400,730) Valoarea contabilă netă Soldul la 31 decembrie 2015 1,774,100 2,148,864 10,451,865 112,656 14,487,485 Soldul la 30 iunie 2016 1,774,100 2,013,207 10,381,302 110,489 14,279,098

O parte din imobilizările corporale ale Societăţii sunt ipotecate sau gajate pentru a garanta împrumuturile luate de la bănci.

BERMAS SA utilizează valoarea justă drept cost presupus pentru un element de imobilizări corporale sau o imobilizare necorporală. În situaţia de deschidere a poziţiei financiare, primele situaţii financiare ale entităţii întocmite în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, SC BERMAS SA a prezentat pentru fiecare element din situaţia de deschidere a poziţiei financiare în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară: valoarea agregată a acelor valori juste şi ajustarea agregată a valorilor contabile raportate conform principiilor contabile anterioare. Prezentăm în continuare datele de intrare utilizate în realizarea evaluărilor:

Terenuri Clădiri Instalații tehnice și
mașini
Cost
Soldul la 1 ianuarie 2011 751,661 6.644,923 28,590,425
Reevaluare pt 2010 777,739 196,942 (16,436,299)
Reevaluare pt 2010 511,474
Intrări 506,845
Ieșiri (1,682)
Soldul la 31 decembrie 2011 1,529,400 6,841,865 13,170,763
Amortizarea acumulată
Soldul la 1 ianuarie 2011 (3,593,456) (16,436,298)
Reevaluare pt 2010 (102,009) 16,436,298
Amortizarea în perioadă (262.440) (1,199,054)
Amortizare ieșiri 210
Soldul la 31 decembrie 2011 (3,957,905) (1,198,844)
Valoarea contabilă netă
Soldul la 1 ianuarie 2011 751,661 3,051,467 12,154,127
Soldul la 31 decembrie 2011 1,529,400 2,883,960 11,971,919
Terenuri Clădiri Instalații tehnice și
mașini
Cost
Soldul la 31 decembrie 2011 1,529,400 6,841,865 13,170,763
Reevaluare 244,700 74,279
Intrări 265,574
Ieşiri
Soldul la 31 decembrie 2012 1,774,100 6,916,144 13,436,337
Amortizarea acumulată
Soldul la 31 decembrie 2011 (3,957,905) (1,198,844)
Cheltuiala (273,045) (1,217,485)
Creșteri din reevaluare (42,798)
Soldul la 31 decembrie 2012 (4,273,748) (2,416,329)
Valoarea contabilă netă
Soldul la 31 decembrie 2011 1,529,400 2,883,960 11,971,919
Soldul la 31 decembrie 2012 1,774,100 2,642,396 11,020,008

În conformitate cu IAS 36, atât imobilizările necorporale cât şi imobilizările corporale sunt analizate periodic pentru a identifica dacă sunt indicii de depreciere la data bilanţului.

Dacă valoarea contabilă netă a unui activ este mai mare decât valoarea lui recuperabilă, o pierdere din depreciere este recunoscută pentru a reduce valoarea netă contabilă a activului respective la nivelul valorii recuperabile. Dacă motivele recunoaşterii pierderii din depreciere dispar în perioada următoare, valoarea contabilă netă a activului este majorată până la nivelul valorii contabile nete, care ar fi fost determinată dacă, nici o pierdere din depreciere nu ar fi recunoscută.

SC BERMAS SA nu a înregistrat pierderi de depreciere, cheltuielile cu amortizarea şi deprecierea prezentate în Situaţia rezultatului global reprezintă cheltuieli cu amortizarea în semestrul I 2016 recunoscute în contul de profit şi pierdere fiind alocate în mod sistematic pe durata de viață utilă a imobilizărilor. Metodele de amortizare, duratele utile de viață estimate precum și valorile reziduale sunt revizuite de către conducerea Entității la fiecare dată de raportare și ajustate, dacă este cazul. Referitor la ierarhia valorii juste, datele de intrare pentru tehnicile de evaluare utilizate pentru evaluarea valorii juste sunt de nivelul 2 atât pentru anul 2015 cât şi 2016.

Valoarea contabilă pe clase de imobilizări, dacă activele ar fi fost prezentate pe bază de cost se prezintă astfel :

Terenuri Clădiri Instalaţii
tehnice și
mașini
Alte
instalaţii,
utilaje și
Mijloace
fixe în curs
de execuţie
Total
în lei mobilier
Cost
Soldul la 31 decembrie 2015 1,774,100 7,232,440 31,596,891 278,036 40,881,467
Intrări 436,542 24,051 60,283 520,876
Transferuri prin punere în funcţiune 60,283 60,283
Scăderi din reevaluare -
Ieşiri 121,760 60,283 182,043
Soldul la 30 iunie 2016 1,774,100 7,232,440 31,971,956 302,087 0 41,280,583
Amortizarea acumulată
Soldul la 31 decembrie 2015 (5,083,576) (21,364,894) (174,751) (26,623,221)
Cheltuiala (135,657) (553,411) (16,768) (705,836)
Scăderi din reevaluare -
Amortizare ieşiri (121,760) - (121,760)
Soldul la 30 iunie 2016 - (5,219,233) (21,796,545) (191,519) - (27,207,297)
Valoarea contabilă netă
Soldul la 31 decembrie 2015 1,774,100 2,148,864 10,231,997 103,285 14,258,246
Soldul la 30 iunie 2016 1,774,100 2,013,207 10,175,411 110,568 0 14,073,286

6. Imobilizări necorporale

Cost Alte imobilizări
necorporale
Total
Soldul la 31 decembrie 2015 123,347 123,347
Intrări 4,195 4,195
Cedări/transferuri 8,790 8,790
Soldul la 30 iunie 2016 118,752 118,752
Amortizarea acumulată
Soldul la 31 decembrie 2015 (105,284) (105,284)
Cheltuiala (15,033) (15,033)
Cedări/transferuri (8,790) (8,790)
Soldul la 30 iunie 2016 (111,527) (111,527)
Valoarea contabilă netă
Soldul la 31 decembrie 2015 18,063 18,063
Soldul la 30 iunie 2016 7,225 7,225

7. Active financiare evaluate la cost

31 decembrie
2015 30 iunie 2016
Fundaţiei Social-culturale "Victoria" Suceava 83,000 83,000
Total 83,000 83,000

SC BERMAS SA deține active financiare rezultate din constituirea unui aport de 19,88% la patrimoniul Fundației Social-Culturale "Victoria" Suceava care a fost înființată în anul 2002 și înscrisă în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor fără scop patrimonial, aceste imobilizări financiare fiind evaluate la cost istoric. Aceste active financiare au fost reclasificate in anul 2015 ca Active financiare evaluate la cost ca urmare a faptului că, având în vedere că, durata fundaţiei este pe termen nelimitat iar scopul "încheierea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice, organizaţii neguvernamentale şi alte insituţii în scopul realizării unor activităţi sociale, ştiinţifice şi umanitare de interes local şi regional" este actual şi de perspectivă, consiliul director nu şi-a exprimat intenţia de închidere a fundaţiei, fundaţia fiind recunoscută ca fiind de utilitate publică. Din situaţiile financiare transmise rezultă că, îşi desfăşoară activitatea în mod curent nefiind în stare de lichidare, aportul la capital fiind cel iniţial de la înfiinţare.

8. Stocuri

31 decembrie
2015 30
iunie
2016
Producția în curs de execuție 6,532,411 5,845,116
Materii prime și materiale consumabile 5,967,702 5,210,369
Produse finite și mărfuri 231,434 71,105
Total 12,731,547 11,126,590

Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustările pentru deprecierere recunoscute drept cheltuială la finalul anului de raportare reprezintă valoarea stocurilor fără mişcare la nivelul anului 2015. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. Valoarea ajustărilor pentru stocurile fără mişcare la 30.06.2016 este de 85.340,60 lei.

9. Creanţe comerciale

31 decembrie
2015 30
iunie
2016
Clienți 581,846 1,968,267
Furnizori -
debitori pentru cumpărări de bunuri
901,893 1,604,181
de natura stocurilor
Avansuri acordate pt imobilizari necorporale - 251,202
Ajustări pentru deprecierea creanțelor (234,886) (234,386)
TOTAL 1,248,853 3,589,264

10. Numerar şi echivalente de numerar

31 decembrie
2015 30
iunie
2016
Numerar în casierie 4,455 24,726
Conturi curente la bănci 984 26,404
Avansuri de trezorerie - -
Alte valori 3,350 2,800
Total 8,789 53,930

11. Alte creanţe

31 decembrie
2015 30 iunie 2016
Debitori diverşi 973,093 913,796
Alte creanţe în legătură cu personalul 232 13,690
Ajustări pentru depreciere debitori diverși (757,157) (757,157)
Total 216,168 170,329

Evaluarea pentru deprecierea creanţelor este efectuată individual şi se bazează pe cea mai bună estimare a conducerii privind valoarea prezentă a fluxurilor de numerar care se aşteaptă a fi primite. Trimestrial şi la sfârşitul semestrului I 2016 s-a făcut analiza clienţilor incerţi şi debitorilor diverşi cu care ne aflăm in litigiu.

12. Capital social

Structura acţionariatului societăţii

Soldul la 30
iunie
2016
Număr acțiuni Suma (RON) (%)
Alți acționari 10,416,771 7,291,739.70 48.33%
Asociația Victoria Bermas 6,653,009 4,657,106.30 30.87%
PAS Bermas 4,483,269 3,138,288.30 20.80%
Total 21,553,049 15,087,134 100%

Informaţii cu privire la obiectivele, politicile şi procesele de administrare a capitalului conform IAS 1.134 cu respectarea informaţiilor care include IAS 1.135 informaţii calitative cu privire la obiectivele, politicile şi procesele de administrare a capitalului entităţii inclusiv descrierea de capital pe care îl administrează, modul în care sunt îndeplinite obiectivele , date cantitative în ce priveşte capitalul, schimbări de la o perioadă la alta.

Capitalul social al societăţii la data de 30.06.2016 este 15.087.134,30 lei integral subscris şi vărsat împarţit în 21.553.049 acţiuni nominative în valoare de 0,70lei. Acţiunile societăţii sunt ordinare, nominative, dematerializate, evidenţiate prin înscriere în cont , evidenţa acesora fiind păstrată de Depozitarul Central SA Bucureşti. Acţiunile sunt de valoare egală şi oferă şi acordă drepturi egale pentru fiecare acţiune.

Structura acţionarilor ce deţin peste 10% din capital este :

Soldul la 30 iunie 2016 Număr acțiuni Suma (RON) (%)
Asociația Victoria Bermas 6,653,009 4,657,106.30 30.87%
PAS Bermas 4,483,269 3,138,288.30 20.80%
SC Vivat Construct SRL 2,845,862 1,992,103.40 13.20%

Rezervele legale ale societăţii la 30.06.2016 sunt în sumă de 2.540.213 lei ca urmare a constituirii rezervei legale (5% din profitul contabil conform Legii 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii 31/1900 cu modificările şi completările ulterioare.

Alte rezerve

SC BERMAS SA înregistrează la 30.06.2016 în contul 1068 Alte rezerve suma de 3.324.612,24 având următoarea componenţă :

Rezerve retratare IFRS 554.644,00
Rezerve pentru dezvoltare 698.871,29
Alte rezerve O.G. 70 /1994 195.909,33
Alte rezerve H.G. 40/2002 635.870,11
Rezerve capitalizare dividend 1.183.023,22
Alte rezerve Legea55/1995, Decret 834/1991 56.294,29
TOTAL 3.324.612,24

SC BERMAS SA înregistrează la 31.12.2015 în contul 1068 Alte rezerve suma de 3.155.260,90 având următoarea componenţă :

Rezerve retratare IFRS 554.644,00
Rezerve pentru dezvoltare 529.519,95
Alte rezerve O.G. 70 /1994 195.909,33
Alte rezerve H.G. 40/2002 635.870,11
Rezerve capiatalizare dividend 1.183.023,22
Alte rezerve Legea55/1995, Decret 834/1991 56.294,29
TOTAL 3.155.260,90

13. Datorii privind impozitul pe profit amânat

Datoriile privind impozitul amânat la 30 iunie 2016 sunt detaliate în tabelul următor:

30 iunie 2016 Active Datorii Net
Imobilizări corporale 1.399.364 - 1.399.364
Stocuri (85.341) - (85.341)
Creanţe comerciale (32.819) - (32.819)
Alte creanţe (75.650) - (75.650)
Total 1.205.554 1.205.554
Diferenţe temporare nete – cota 16% 1.205.554

Datorii privind impozitul amânat 192.890

14. Datorii comerciale

Descriere 31 decembrie 2015 30 iunie 2016
Datorii comerciale 697,726 1,126,523
TOTAL 697,726 1,126,523

Alte datorii

Descriere 31 decembrie 2015 30 iunie 2016
Creditori diverși și alte datorii 570,072 772,102
Datorii către bugetul de stat 529,399 1,322,124
Datorii catre angajati 170,025 202,251
Creanțe față de bugetul de stat (142,283) (39,795)
TOTAL 1,127,213 2,256,682

15. Împrumuturi pe termen scurt la bănci

31 decembrie
2015 30 iunie 2016
3,637,054 3,227,468
3,637,054 3,227,468
31 decembrie 2015 30 iunie 2016
1,643,396 1,369,426
1,992,598 1,858,042
1,060 -
3,637,054 3,227,468

La 30 iunie 2016, datoriile pe termen scurt către bănci se referă la următoarele:

  • descoperire de cont la BRD Suceava garantată de 3.500.000 lei. Suma aflată în sold la 30.06.2016 este în valoare de 1.369.426 lei. Dobânda percepută este o dobândă fluctuantă la o rată anuală ROBOR 3M+1,80% indexabilă, care se calculează la soldul creditului, începând cu data punerii la dispoziţie şi până la rambursarea integrală a acestuia;
  • descoperire de cont la Raiffeisen garantată de 4.000.000 lei. Suma aflată în sold la 30.06.2016 este în valoare de 1.858.042 lei. Dobânda percepută asupra soldului debitor zilnic al contului curent este o dobânda fluctuantă la o rată anuală ROBOR 1M + 1,80%, calculată pe baza numărului efectiv de zile calendaristice ale lunii de referinţă raportat la anul de 360 zile. Rata de referinţă va fi actualizată zilnic;

Descoperirile de cont sunt garantate cu:

  • ipotecă asupra unor imobilizări corporale cu o valoare contabila netă de 2.826.418 lei la 30 iunie 2016;
  • gaj asupra stocurilor de materie primă malţ;
  • gaj de rang prioritar şi ipotecă asupra conturilor curente;
  • ipotecă asupra disponibilităţilor din conturile deschise la BRD Suceava şi Raiffeisen.

Descoperirile de cont la B.RD. sunt garantate cu stocurile de malt aflate la sectia malt şi sectia fierbere având o valoare contabilă la 30.06.2016 de 3.460.449 lei.

Referitor la afirmaţia că, Descoperirile de cont sunt garantate cu gaj de rang prioritar asupra conturilor curente precizăm că, la 30.06.2016, valoarea gajului pe disponibilul în conturile curente este de 0 lei, băncile procedând automat la transferarea disponibilităţilor băneşti în contul descoperirilor

16. Rezultatul pe acţiune

17. Venituri din cifra de afaceri

30.06.2015 30.06.2016
Venituri din vânzarea produselor finite 11,258,590 11,630,749
Venituri din vânzarea semifabricatelor 520 1,000
Venituri din vânzarea produselor reziduale 196,447 208,634
Venituri din servicii prestate 16,031 12,440
Total 13,471,588 11,852,823

18. Alte venituri

30.06.2015 30.06.2016
Venituri din prod de imob necorporale şi 814
corporale
Venituri din donaţii primate
Venituri de exploatare privind ajustările pentru
deprecierea activelor curente
Alte venituri din exploatare 81,941 94,466
Total 82,755 94,466

19.a) Alte cheltuieli

30.06.2015 30.06.2016
Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 441,177 437,816
Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru
deprecierea activelor curente 336,460 -500
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte 78,561 77,923
Cheltuieli cu primele de asigurare 61,316 66,907
Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 79,310 25,062
Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 22,932 32,036
Cheltuieli poştale și taxe de telecomunicații 13,844 28,270
Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 11,001 11,835
Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi
chiriile
705 524
Pierderi din creanţe și debitori diverși - -
Pierdere netă din vânzarea imobilizărilor corporale - -
Alte cheltuieli de exploatare 214,731 401,809
Total 1,260,037 1,081,682

c) Cheltuieli în avans

CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS

31.12.2015

SOLD
CHELT NUME CONT DEBIT
613 Cheltuieli cu primele de asigurare 75.707,81
626 Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii 4.986,45
628 Alte chelt cu serviciile execut de terti 1.421,18
635 Chelt cu alte impozite,taxe si varsaminte 12.849,82
668 Alte cheltuieli financiare 31.706,70
345 Pierderi bere spargeri decembrie 265,65
126.937,61
CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS 30.06.2016
CHELT NUME CONT SOLD
DEBIT
613 Cheltuieli cu primele de asigurare 80.372,66
626 Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii 1.949,00
635 Chelt cu alte impozite,taxe si varsaminte 68.630,59
345 Pierderi bere spargeri iunie 477,24
165.304,72

20. Cheltuieli cu personalul

30.06.2015 30.06.2016
Cheltuieli cu salariile 2,674,350 3,227,738
Cheltuieli cu asigurările şi protecția socială 701,173 851,138
Cheltuieli cu tichetele de masă acordate 186,316 191,904
Total 3,561,839 4,270,780

La 30 iunie 2016 numărul mediu de angajaţi în cadrul societăţii a fost de 187.

21. Venituri şi cheltuieli financiare

30.06.2015 30.06.2016
Venituri din activitatea finaciară
Câştig net din diferenţe de curs valutar
46
Venituri din dobânzi
Alte venituri financiare 46 1
1
30.06.2015 30.06.2016
Cheltuieli din activitatea financiară
Cheltuieli privind dobânzile 101,688 49,611
Pierdere netă din diferenţe de curs valutar 801 2,244
Alte cheltuieli financiare 396,882 421,102
Total 499,371 472,957
30.06.2015 30.06.2015
Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 80,808 112,726
80,808 112,726
Impozitul pe profit amânat
Cheltuiala cu impozitul pe profit amânat - -
Venituri din impozitul pe profit amânat 3,159
3,159
3,667
3,667
Total 77,649 109,059
30.06.2015 30.06.2016
Profit înainte de impozitare 485,215 803,586
Impozit în conformitate cu rata statutară de
impozitare de 16% (2016: 16%)
77,634 128,574

Efectul asupra impozitului pe profit al:

Impozitul pe profit 77,649 109,059
Înregistrării şi reluării diferenţelor temporare (3,159) (3,667)
Sumelor reprezentând sponsorizare în limite
legale
(20,202) (28,181)
Veniturilor neimpozabile
Cheltuielilor nedeductibile 27,257 18,762
Rezervei legale (3,881) (6,429)

23. Părţi afiliate

Părţi afiliate sunt considerate persoanele care fac parte din Consiliul de Administraţie şi din Consiliul Director.

30.06.2016
Lista persoane Consiliul de Administratie
Anisoi Elena Presedinte C.A.
Dragan Sabin Adrian Vicepresedinte
Vescan Maria Aurora Membru

Lista persoane Consiliul Director

Anisoi Elena Director General
Croitor Octavian Director Tehnic
Tebrean Iridenta Director Economic
Sîngeap Cristina Director Comercial

24. Angajamente

Societatea nu a avut angajamente de capital la 30 iunie 2016.

25. Active şi datorii contingente

Societatea nu a avut active sau datorii contingente la 30 iunie 2016.

26. Evenimente ulterioare datei bilanţului

Nu au existat evenimente ulterioare datei bilanţului.

27. Gestionarea riscului financiar

Prezentare generală

Societatea este expusă la următoarele riscuri din utilizarea instrumentelor financiare:

  • riscul de credit;
  • riscul de lichiditate;
  • riscul de piaţă.

Aceste note prezintă informaţii cu privire la expunerea Societăţii la fiecare din riscurile menţionate mai sus, obiectivele, politicile şi procesele Societăţii pentru evaluarea şi gestionarea riscului şi procedurile utilizate pentru gestionarea capitalului. De asemenea, în cadrul acestor situaţii financiare sunt incluse şi alte informaţii cantitative.

Politicile Societăţii de gestionare a riscului sunt definite astfel încât să asigure identificarea şi analiza riscurilor cu care se confruntă Societatea, stabilirea limitelor şi controalelor adecvate, precum şi monitorizarea riscurilor şi a respectării limitelor stabilite. Politicile şi sistemele de gestionare a riscului sunt revizuite în mod regulat pentru a reflecta modificările survenite în condiţiile de piaţă şi în activităţile Societăţii.

a) Riscul de credit

Riscul de credit este riscul ca Societatea să suporte o pierdere financiară ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către un client sau o contrapartidă la un instrument financiar, iar acest risc rezultă în principal din creanţele comerciale ale Societăţii.

Valoarea contabilă a activelor financiare reprezintă expunerea maximă la riscul de credit. Expunerea maximă la riscul de credit a fost:

(i) Expunerea la riscul de credit

Valoarea contabilă 30.06.
2015
30.06.
2016
Creanţe comerciale și alte active
curente
3,814,167 3,133,266
Numerar şi depozite la bănci 4,720 53,930
TOTAL 3,818,887 3,187,196

Expunerea Societăţii la riscul de credit este influenţată în principal de caracteristicile individuale ale fiecărui client.

Conducerea a stabilit o politică de credit conform căreia fiecare nou client este analizat individual din punct de vedere al bonităţii înainte de a i se oferi condiţiile standard ale Societăţii de plată şi de livrare.

Societatea stabileşte o ajustare pentru depreciere care reprezintă estimările sale cu privire la pierderile din creanţe comerciale. Ajustările pentru deprecierea creanţelor se referă în principal la componente specifice aferente expunerilor individuale semnificative suportate şi identificate.

j) Depreciere

Analiza numărului de zile de întârziere pentru creanţele comerciale şi alte creanţe:

30.06. 2016
în lei Valoare brută Depreciere
Nerestante şi restante între 0 şi 30 zile 1,319,725
Restante între 31 şi 60 zile 593,308
Restante între 61 şi 120 zile 79,447
Restante între 121 şi 180 zile 8,979
Restante între 181 şi 360 zile 44,373
Mai mult de 360 zile 1,087,434 (991,543)
Total 3,133,266 (991,543)

b) Riscul de lichiditate

Riscul de lichiditate este riscul Societăţii de a întâmpina dificultăţi în îndeplinirea obligaţiilor asociate datoriilor financiare care sunt decontate în numerar sau prin transferul altui activ financiar. Abordarea Societăţii în administrarea lichidităţii constă în asigurarea, pe cât de mult posibil, că va dispune mereu de lichidităţi suficiente pentru a-şi achita obligaţiile scadente, atât în condiţii normale cât şi în condiţii de stres, fără a suporta pierderi inacceptabile sau a pune în pericol reputaţia Societăţii.

În general Societatea se asigură că dispune de numerar suficient pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale. Tabelul următor prezintă scadenţele contractuale reziduale ale datoriilor financiare la finalul perioadei de raportare, inclusiv plăţile estimate de dobândă:

30 iunie 2016 Valoare
contabilă
Fluxuri de
numerar
contractuale
mai puţin
de 2 luni
2 - 12 luni peste 12
luni
Datorii comerciale 1,126,523 1,126,523 1,000,888 125,620 15
Credite pe termen mediu
Împrumuturi pe termen scurt
bănci
3,227,468 3,227,468 3,227,468
Alte datorii 2,296,477 2,296,477 2,296,477
Total 6,650,468 6,650,468 3,297,365 3,353,088 15

c) Riscul de piaţă

Riscul de piaţă este riscul că variaţia preţurilor pieţei, cum ar fi cursul de schimb valutar, rata dobânzii şi preţul instrumentelor de capitaluri proprii, să afecteze veniturile Societăţii sau valoarea instrumentelor financiare deţinute. Obiectivul gestionarii riscului de piaţă este acela de a gestiona şi controla expunerile la riscul de piaţă în cadrul unor parametri acceptabili şi în acelaşi timp de a optimiza rentabilitatea investiţiilor.

Riscul de rată a dobânzii

(i) Profilul expunerii la risc

La data raportării, profilul expunerii la riscul de rată a dobânzii aferent instrumentelor financiare purtătoare de dobândă deţinute de Societate a fost:

Instrumente cu rată variabilă 30 iunie 2015 30 iunie 2016
Credite pe termen mediu 875,139
Împrumuturi pe termen scurt bănci 3,430,654 3,227,468
Total 4,305,793 3,227,468

(ii) Analiza de senzitivitate a valorii juste pentru instrumentele cu rată de dobândă fixă

Societatea nu a clasificat active sau datorii financiare cu rată de dobândă fixă la valoarea justă prin profit sau pierdere sau disponibile pentru vânzare. Prin urmare, o modificare a ratelor de dobândă la data raportării nu ar afecta situația rezultatului global.

(iii) Analiza de senzitivitate a fluxurilor de numerar pentru instrumentele cu rată de dobândă variabilă

O creştere a ratelor de dobândă cu 1% la data raportării ar fi determinat o scădere a profitului cu 19.992 lei la 30 iunie 2016 (30 iunie 2015: 34.306 lei). Această analiză presupune că toate celelalte variabile, în mod particular cursurile de schimb valutar, rămân constante.

O depreciere a ratelor de dobândă cu 100 puncte de bază la 30 iunie 2016 ar fi condus la acelaşi efect, dar de sens contrar, asupra sumelor prezentate mai sus, considerând că toate celelalte variabile rămân constante.

d) Riscul valutar

Societatea este expusă riscului valutar datorită achiziţiilor şi datoriilor care sunt exprimate într-o altă valută decât cea funcţională, respectiv euro.

Expunerea Societăţii la riscul valutar este prezentată în tabelul următor:

30 iunie 2016 RON EUR USD Alte valute
Active financiare
Creanţe comerciale şi alte active
curente
3,531,325 228,267 - -
Numerar şi depozite la bănci 53,476 454 - -
3,584,801 228,721 - -
Datorii financiare
Datorii comerciale 1,126,523 - - -
Împrumuturi pe termen scurt 3,227,468 - - -
6,650,468 - - -
Alte datorii 2,296,477 - - -

Analiza de senzitivitate

O apreciere cu 10 puncte procentuale a monedei RON la 30 iunie 2016 comparativ cu euro ar fi determinat o creştere profitului cu 2.822 lei.

e) Riscul aferent impozitării

Începând cu 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, Societatea a trebuit să se supună reglementărilor fiscale ale Uniunii Europene şi să implementeze schimbările aduse de legislaţia europeană. Modul în care Societatea a implementat aceste schimbări rămâne deschis auditului fiscal timp de cinci ani.

Interpretarea textului şi procedurilor de implementare practică a noilor reglementări fiscale UE intrate în vigoare poate varia, şi există riscul ca anumite tranzacţii, spre exemplu, să fie percepute diferit de autorităţile fiscale în comparaţie cu tratamentul Societăţii.

În plus, Guvernul României deţine un număr important de agenţii autorizate să efectueze controlul societăţilor care operează pe teritoriul României. Aceste controale sunt similare auditurilor fiscale din alte ţări şi pot acoperi nu numai aspectele fiscale, dar şi alte aspecte legale şi de reglementare care prezintă interes pentru aceste agenţii. Este posibil ca Societatea să fie supusă controalelor fiscale pe măsura emiterii unor noi reglementări fiscale.

f) Mediul de afaceri

Declinul economic din ultimii ani a afectat negativ şi industria berii. După o perioadă de creştere susţinută, volumele totale de bere comercializate au înregistrat un declin în perioada 2009-2011. Anul 2008 a înregistrat un maxim alconsumului pe piaţa românească de cca 20,6 milioane hl/an. În anul 2012 consumul de bere a fost de cca 18 mil hl, consumatorul român bând în medie 78 litri/an faţă de 90 litri în anul 2008. În continuare în anii 2013, 2014 consumul a înregistrat scăderi uşoare, anul 2015 fiind anul în care consumul s-a stabilizat. Nu este de aşteptat ca, cererea să crească în ritmul înregistrat în anii precedenţi, previziunile de creştere fiind mici de cca 2-5% pe fondul stimulării vanzărilor prin publicitate şi campanii de promovare. Industria berii prezintă trăsăturile unei industrii tip oligopol cu bariere mari la intrarea pe piaţă şi diferenţiere pe verticală, caracteristica generală a sectorului producţiei bere fiind reprezentată de excedentul de capacitate ceea ce creează premisele unei presiuni la nivelul preţurilor. În medie gradul de utilizare a capacităţilor de producţie de bere pe piaţa românească este de 70%.

SC BERMAS SA este singura fabrică din industria berii care şi-a continuat activitatea pe vechea structură tehnică şi tehnologică reuşind prin modernizarea secţiilor de producţie şi eficientizarea activităţii desfăşurate să fie prezentă pe piaţă şi să-şi consolideze cota pe care o deţine.

Conducerea Societăţii consideră că lichiditatea Societăţii ar putea fi afectată în anul urmator 2016 de o serie de evenimente sau factori de incertitudine cum ar fi:

  • o conjunctură nefavorabilă a pieţei care ar conduce la incapacitatea de a face faţă concurenţei,există pe piaţa berii acorduri verticale şi practici concertate, majoritatea contractelor conţin restricţii verticale respectiv anumite clauze care restricţionează concurenţa, cum ar fi : distribuţia exclusivă, clauza de non concurenţă, achiziţia exclusivă, restricţii privind preţul de vânzare;
  • eventuala creştere a preţurilor la combustibili şi energie cu implicaţii majore în costurile de producţie având în vedere şi durata ciclului de fabricaţie a malţului şi a berii bazată pe tehnologia clasică care presupune în total (malţ + bere) circa 120 zile;
  • un an agricol nefavorabil cu recolte slabe la materiile prime de bază utilizate în procesul de fabricare a berii, care ar conduce la creşterea preţurilor oarzelor şi a hameiului;
  • intrarea în insolvenţă voită sau fortuită a unor clienţi ai Societăţii distribuitori de bere ca urmare a limitării accesului acestora la credite pentru susţinerea activităţii care ar spori riscurile comerciale la încasarea mărfii;
  • scăderea puterii de cumpărare a populaţiei afectată de şomaj.

Conducerea consideră că ia toate măsurile necesare pentru a sprijini durabilitatea şi creşterea afaceri Societăţii, în condiţiile actuale prin:

  • monitorizarea în mod constant a lichidităţii;
  • realizarea de prognoze pe termen scurt privind lichiditatea netă;
  • monitorizarea fluxurilor de intrare şi de ieşire a numerarului (zilnic), evaluarea efectelor asupra debitorilor.

g) Adecvarea capitalului

SC BERMAS SA are o politică de menţinere a capitalurilor proprii în scopul dezvoltării societăţii şi atingerii obiectivelor propuse. Obiectivul principal al societăţii este continuarea activităţii în scopul furnizării de profitabiliate pentru acţionarii săi. În ultimii doi ani, activul net contabil al SC BERMAS SA a depăşit de 1,5 ori nivelul capiatalului social. Conducerea SC BERMAS SA îşi propune ca, şi în exerciţiul financiar următor să se menţină cel puţin la acelaşi nivel.

Capitalurile proprii ale SC BERMAS SA sunt formate din capitalul social, rezervele create, rezultatul curent şi rezultatul reportat. La 30.06.2016 capitalurile proprii ale SC BERMAS SA sunt de 22.671.177 lei faţă de 23.263.486 lei la 31.12.2015. SC BERMAS SA nu face subiectul unor cerinţe legale de adecvare a capitalului.