Armatura S.A.

AGM Information • Mar 12, 2018

ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ DOSAR NR. 528/1285/2016 Cod operator date cu caracter personal 11553 ECLI:RO:TBSCJ:2017:001.000197

SENTINȚA CIVILĂ NR. 197/2017 Sedința camerei de consiliu din data de 3 februarie 2017 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: VOICHIȚA LAURA GRUNEA GREFIER: ADRIANA ZAH

Pe rol fiind pronuntarea hotărârii asupra cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta BROADHURST INVESTMENTS LIMITED, în contradictoriu cu pârâta ARMĂTURA S.A., privind și pe intervenienta SWISS CAPITAL S.A., având ca obiect anularea hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor ARMĂTURA S.A. nr. 1 din 28 aprilie 2016.

Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 27 ianuarie 2017, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de sedință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de azi, 03.02.2017.

TRIBUNALUL.

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea, înregistrată pe rolul acestui tribunal la 13.06.2016, reclamanta BROADHURST INVESTMENTS LIMITED a chemat in judecată pe pârâta ARMĂTURA S.A., solicitând tribunalului ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea hotărârilor adunării generale ordinare a actionarilor ARMATURA S.A. nr. 1 din 28 aprilie 2016, si publicarea hotărârii ce se va pronunța în Monitorul Oficial și menționarea acesteia în Registrul Comertului.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, la 28.04.2016, adunarea generală ordinară a acționarilor Armătura S.A., prin hotărârea nr. 1, a aprobat raportul de gestiune asupra situațiilor financiare pe anul 2015, a aprobat raportul Consiliului de Administrație asupra situațiilor financiare pe anul 2015 întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 și a normelor de aplicare, a aprobat bilanțul contabil și contul de profit și pierdere pe anul 2015, a respins descărcarea de gestiune a Consiliului de Administrație pentru anul 2015, a respins bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2016 și propunerea de împuternicire a Consiliului de Administrație pentru modificarea acestuia în funcție de evoluția pieții, a respins programul de investiții pe anul 2016 și propunerea de împuternicire a Consiliului de Administrație pentru modificarea acestuia în funcție de situațiile financiare ale societății comerciale, a aprobat alegerea în funcția de administrator, pe locurile lăsate vacante ca urmare a demisiei înaintate de către d-nii Simmel Walter și Steiner Johang, a dlor: SKUDLARSKIPIOTR KAMIL, cetățean polonez, născut la data de 23.11.1984 în Polonia, locacitatea Bielso-Biala, domiciliat în Polonia, identificat prin Paşaportul seria EB 5128603/22.07.2010 eliberată de autoritățile din Polonia; KABAT ANDRZEJ MARCIN, cetățean polonez, născut la data de 10.11.1959 în Polonia, localitatea Jelesnia, domiciliat în Polonia, identificat prin Pașaportul seria AV nr. 5303952/20.05.2009 eliberată de autoritățile din Polonia, a aprobat data de înregistrare pentru aplicarea hotărârii adunării generale ordinare a actionarilor ca fiind 19.05.2016, iar ex-date 18.05.2016 și a aprobat mandatarea Președintelui Consiliului de Administrație de a semna hotărârea adunării generale și mandatarea dlui Gaziuc Todor pentru efectuarea formalităților de înregistrare a acesteia la ORC Clui.

Reclamanta a arătat că hotărârile AGOA au fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor legale. Adunarea generală a actionarilor prin care au fost numiti administratorii care au convocat AGA din 28.04.2016 a fost anulată, astfel încât convocarea a fost făcută de persoane care nu detineau calitatea de administrator. Convocarea AGA societății pârâte s-a efectuat prin anunțul publicat în Monitorul Oficial nr. 1209 din 24.03.2016. Administratorii societății au fost numiți prin decizia AGA din data de 29.04.2014. La data de 19.05.2015, Tribunalul Specializat Cluj a admis cererea reclamantei de anulare a hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor Armătura S.A. din data de 29.04.2014, prin care au fost aleși anterior administratorii societății și a dispus: "Anulează parțial hotărârea adunării generale ordinare a acționarilor pârâtei SC A.SA nr. 1 din 29 aprilie 2014, cu privire la următoarele puncte: "Aprobă revocarea din funcție a membrilor consiliului de administrație. Aprobă realegerea membrilor consiliului de administrație pe un nou mandat de 4 ani, începând cu data de 29 aprilie 2014, cu următoarea componență: G.G., P.U., S.J., S.W., G.T". Astfel, ca efect al nulității hotărârii AGA de numire, persoanele care au procedat la convocarea adunării din 28.04.2016 nu mai aveau calitatea de administrator. Au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, care prevăd competența exclusivă a administratorilor de a convoca adunarea generală. O adunare generală ilegal convocată nu există din punct de vedere legal, astfel că hotărârile sale sunt lovite de nulitate absolută. Doctrina și jurisprudența s-au pronunțat constant în sensul că sunt lovite de nulitate absolută hotărârile care au fost luate fără respectarea normelor privitoare la convocarea adunărilor.

Auditorul financiar extern nu a fost numit de către adunarea generală astfel încât să poată întocmi valabil raportul asupra situațiilor financiare ale Armătura S.A. la data de 31.12.2015. Prin hotărârea AGA din data de 29.04.2014, s-a decis numirea auditorului financiar extern independent J.A. & A. SRL Clui-Napoca al societății pentru o perioadă de 3 ani, adică pentru exercițiile financiare 2014-2016. La data de 19.05.2015, Tribunalul Specializat Cluj a admis cererea reclamantei de anulare a hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor Armătura SA S.A. din data de 29.04.2014 prin care a fost ales auditorul financiar extern independent SC J.A. & A. SRL și, ca efect al acelei anulări, societatea nu avea desemnat legal un auditor care să procedeze la auditarea situațiilor financiare supuse aprobării.

Auditorul financiar extern nu a exprimat o opinie asupra situatiilor financiare ale Armătura S.A. la data de 31.12.2015. Raportul întocmit de către auditorul financiar asupra situațiilor financiare indică o lipsă a respectării standardelor legale în privința conținutului acestora. Auditorul a precizat în raportul întocmit că: "In conformitate cu cerințele Standardului International de Contabilitate 1 "Prezentarea situațiilor financiare" conducerea societății trebuie sa analizeze capacitatea societății de a-si continua activitatea fara a intra in lichidare sau fara a-si reduce semnificativ activitatea si de a decide in ceea ce privește intocmirea situațiilor financiare anuale pe baza continuității activității pentru o perioada de cel puțin 12 luni de la data situațiilor financiare. Fată de incertitudinile prezentate mai sus, reclamanta a arătat că pârâta nu a motivat in Nota 2.1.1 "Continuitatea activității la situațiile financiare" utilizarea principiului continuității activității. De asemenea, nu au fost puse la dispoziția auditorului planurile de viitor ale conducerii privind actiuni viitoare in legătura cu evaluarea capacității entității de a-si continua activitatea, proiecții privind fluxurile viitoare de numerar si alte analize care sa susțină capacitatea societății de a-si continua activitatea intr-un viitor de timp previzibil, fara a se realiza o reducere semnificativa a activității. In consecința, datorita lipsei oricăror altor surse de informații alternative, care sa constituite probe de audit suficiente si adecvate, noi nu am fost in măsura sa ne formam o opinie in ceea ce privește utilizarea principiului continuității activității la intocmirea situațiilor financiare". În concluzie auditorul a conchis că: "Din cauza semnificației aspectelor prezentate in paragraful "Bazele imposibilității exprimarii unei opinii", nu am fost in măsura sa obținem probe de audit adecvate si suficiente care sa furnizeze o bază pentru opinia noastră de audit si ca urmare nu ne exprimam nicio opinie asupra situatiilor financiare".

Reclamanta a arătat că lipsa unei opinii exprimate de auditor implică însăși lipsa raportului de audit și în aceste circumstanțe adunarea generală nu se putea pronunța asupra unor situații financiare, deoarece potrivit art. 111 din Legea nr. 31/1990 situațiile financiare nu pot fi votate în lipsa raportului auditorului financiar. Întocmirea și aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2015, a fost ilegala, pârâta neavând organizat auditul intern, așa cum o obligă dispozițiile imperative ale legii. În acest sens reclamanta a citat prevederile art. 160 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, arătând că auditul intern are atribuții clare de monitorizare și control privind "fiabilitatea și integritatea informațiilor financiare si operationale", conform Normei privind Standardele de Audit Intern adoptată de Camera Auditorilor din România la 19.04.2007. Întrucât pârâta nu are un audit intern organizat, nu există niciun fel de control specific pentru situațiile financiare aprobate la adunarea generală din 28.04.2016.

Totodată, reclamanta a susținut că hotărârile au fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii referitoare la alegerea administratorilor. Prin hotărârile adunării generale au fost revocați și aleși parțial administratorii societății, însă fără respectarea obligației legale de alegere prin vot secret. Utilizarea votului secret la revocarea, alegerea administratorilor și la pornirea acțiunii în răspundere este obligatorie, pentru ca administratorii să nu folosească influența personală asupra acționarilor și, în consecință, să denatureze rezultatul votului. Au fost încălcate astfel dispozițiile art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Buletinele de vot folosite pentru exprimarea votului au inserate numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar, precum și semnătura acestora în rubrica consemnare a votului, fiind astfel deconspirat modul de vor al fiecărui actionar. Atât în doctrina cât și în jurisprudență se consideră că hotărârea adoptată în aceste condiții este lovită de nulitate.

În consecință, având în vedere că hotărârile AGOA nesocotesc o serie de dispoziții legale de ordine publică, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și anularea hotărârilor respective.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 111 alin. 2, art. 117 alin. 1, art. 117 ind. 2, art. 130 alin. 2, precum și art. 160 alin. 2 din Legea societăților comerciale.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la data de 2 august 2016, pârâta ARMĂTURA S.A. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca urmare a admiterii excepției lipsei de interes a reclamantei în formularea cererii de chemare în judecată, precum și respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, fără cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâta a arătat că, în fapt, în data de 28.04.2016 la ARMĂTURA S.A. Cluj-Napoca a avut loc adunarea generală ordinară a acționarilor cu ordinea de zi publicată în Monitorul Oficial, ziarul financiar Bursa și ziarul Monitorul de Cluj. Adunarea a fost convocată la inițiativa Consiliului de Administrație. La adunarea generală au participat un număr de 9 actionari care detineau un număr de 29.518.954 acțiuni reprezentând 73,80 % din totalul capitalului social, adunarea generală fiind legal constituită, aflându-se la prima convocare. În conformitate cu prevederile actului constitutiv al societății, la a doua convocare adunarea generală ordinară este legal constituită, dacă sunt prezenți mai mult de 1/3 din capitalul social al societății. După constatarea îndeplinirii condițiilor cerute de legislația în vigoare referitor la adunările generale, s-a trecut la aprobarea punctelor aflate pe ordinea de zi, având în vedere că niciunul dintre actionari nu a adresat societății întrebări anterior adunării generale, așa cum prevede Legea nr. 297/2004 și cum s-a stabilit în convocatorul publicat. După aprobarea punctelor aflate pe ordinea de zi, s-a redactat hotărârea, s-a semnat și s-a depus la Registrul Comerțului Cluj pentru a fi menționată și publicată în Monitorul Oficial al României. Pârâta este o societate a cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață organizată și îi sunt aplicabile și prevederile speciale stabilite pentru această piată, adică prevederile Legii nr. 297/2004 și normele elaborate în aplicarea acestei legi, dar și prevederile legii generale, a legii organice, Legea 31/1990 și nu în ultimul rând, Directivele și Regulamentele CE elaborate în domeniul societăților comerciale si a pietei de capital.

Cu titlu de chestiune prealabilă, pârâta a făcut o analiză a regimului nulităților, arătând că nici Legea 31/1990 și nici legea specială nu prevăd care sunt motivele pentru care o hotărâre a adunării generale este nulă sau este anulabilă, și doar doctrina și practica judiciară au adus

clarificări în acest sens. Motivele invocate de către reclamantă în susținerea poziției sale sunt de natura nulității relative. vând în vedere aceste aspecte, se poate constata că cererea reclamantei se încadrează în prevederile Art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

Referitor la exceptia invocată, pârâta a arătat că reclamanta nu justifică un interes în promovarea cererii de chemare în judecată. Fiind vorba de nulitatea relativă a hotărârii AGOA. acționarii care solicită anularea unei hotărâri AGA trebuie să justifice un interes și un prejudiciu în solicitarea sa de a anula hotărârea AGA. Din motivarea adusă de acționar în susținerea cererii, rezultă că aceasta nu a suferit și nu va suferi nici un prejudiciu din cauza hotărârii. Pârâta este o societate pe acțiuni, ale cărei acțiuni se tranzacționează pe o piață reglementată, adică la Bursa de Valori București, iar îndeplinirea cerințelor de convocare și ținere a adunărilor generale ale acționarilor este foarte strict supravegheată și de către compartimentele specializate ale ASF București. Pentru a justifica un interes în promovarea unei contestații la Hotărârea AGA, acționarul trebuie să demonstreze o vătămare a drepturilor sale sau un prejudiciu pe care-l suferă ca urmare a hotărârii adoptate de AGA. Din motivarea dată contestație nu ar rezulta că contestatoarea a suferit vreo vătămare a drepturilor sale sau a suferit vreun prejudicu ca urmare a hotărârii AGA adoptată la data de 28.04.2016. Acționarul a mai formulat acțiuni de anularea a hotărârilor AGA la aceasta și de fiecare dată acele acțiuni au fost respinse, iar ultima, cea referitoare la hotărârile Adunărilor Generale a Acționarilor din anul 2011 a fost repsinsă pentru lipsă de interes, iar hotărârea instanței a rămas irevocabilă prin respingerea de către ICCJ București a recursului formulat de acționar. Din acest punct de vedere, reclamanta nu justifică un interes în promovarea acțiunii în instanță în contestare a hotărârii AGA.

Pe fondul cauzei, pârâta a apreciat că apărările invocate de către reclamantă în susținerea poziției sale procesuale sunt total nefondate.Reclamanta a solicitat anularea Hotătâtilor AGOA din 28.04.2015 în integralitatea sa, deși a adus critici doar la o parte din hotărârile adoptate de adunarea generală. Astfel, reclamanta a criticat nelegala adoptare a hotărârilor referitoare la declanșarea răspunderii administratorilor sau la aprobarea situațiilor fmanciare ale Armătura SA, dar adunarea generală a mai adoptat hotărâri ce privesc alte probleme incluse pe ordinea de zi. Este evident că nu se poate anula o hotărârea a adunării generale a acționarilor în integralitatea sa, dacă criticile de nelegalitate se referă doar la o parte din punctele adoptate de adunarea generală.

În ceea ce privește primul motiv al cererii, legat de convocarea adunării generale a actionarilor, pârâta a arătat că este real faptul că Hotărârea AGOA nr. 01/29.04.2014 a fost atacată în instanță în ceea ce privește revocarea și alegerea Consiliului de Administrație, iar Tribunalul Comercial Cluj a admis în parte cererea și a dispus anularea hotărârii în ceea ce privește revocarea și alegerea Consiliului de Administrație de la Armătura S.A., ceea ce înseamnă că vorbim de o nulitate relativă și nu de una absolută, iar acest fapt este foarte bine cunoscut de către reclamantă pentru că a fost titulara acțiunii în anulare, iar din acest punct de vedere, chiar dacă hotărârea pronunțată în dosar nr. 914/1285/2014 ar rămâne nemodificată, aceasta își produce efecte doar din momentul în care această hotărâre rămâne definitivă. Din acest punct de vedere, convocarea adunării generale a acționarilor din data de 28.04.2016 s-a efectuat de un Consiliu de Administrație care era în exercițiul atribuțiilor sale la momentul convocării adunării generale a acționarilor, momentul în care acel consiliu nu ar putea convoca adunarea generală încă nu a intervenit pentru că hotărârea instanței din dosar nr. 914/1285/2014 încă nu a rămas definitivă, iar prin acea hotărârea s-a dispus anularea parțială a hotărârii AGOA nr. 01/29.04.2014 și nu s-a constatat nulitatea parțială a acelei hotărâri, adică s-a aplicat sancțiunea nulității relative și nu acea a nulității absolute, pentru că reclamanta nici măcar nu a solicitat constatarea unei asemenea nulități.

Pârâta a arătat că atât în practică cât și în literatura de specialitate s-au exprimat mai multe păreri în ceea ce priveste efectele nulității constatate sau dispuse de către instanța de judecată în cazul actelor juridice, dar nu există o părere clară referitoare la momentul producerii efectelor nulităților, ori în acest sens a considerat că ar trebui aplicabile normele legale care sunt apropiate

prevederilor invocate de către părți în susținerea pozițiilor procesuale. În acest sens, pârâta a menționat prevederile art. 198 Cod civ., care reglementează efectele nulității în cazul nulității persoanei juridice, având în vedere că textul de lege se referă la nulitatea persoanelor juridice, pârâta apreciind că această prevedere se aplică și în cazul constatării sau anulării unor acte emise de societate. Textul de lege spune foarte clar că nuliteatea nu se aplică retroactiv și că aceasta se aplică de la data când hotărârea a devenit definitivă. Având în vedere că la data convocării adunării generale, hotărârea judecătorească de anularea a hotărârii AGOA nr. 01/29.04.2014 nu era definitivă, este evident că convocarea s-a efectuat de un organ de conducere care era în funcțiune. Acest text de lege trebuie coroborat cu prevederile art. 199 Cod civ., care spune că constatarea sau după caz anularea actelor juridice nu produce efecte pentru acele acte care au fost executate anterior constatării sau anulării actelor. Din acest punct de vedere, se impune a se constata că convocarea adunării generale s-a făcut cu respectarea normelor legale în vigoare, iar apărarea reclamantei este nefondată.

În ceea ce privește situația auditorului financiar, pârâta a afirmat că aceasta este identică cu cea a Consiliului de Administratie. La data de 28.04.2014 a fost ales Consiliul de Administrație și Auditorul financiar, iar în aceste condiții, regulile de nulitate menționate mai sus se aplică și activității auditorului financiar extern independent.

În ceea ce privește susținerea reclamantei că auditorul financiar extern nu și-ar fi exprimat opinia asupra situațiilor financiare ale Armătura la data de 31.12.2015, pârâta a arătat că aceasta este total nereală. Situațiile financiare pe anul bugetar se întocmesc în conformitate cu normele legale în vigoare, iar aceste situații sunt auditate de auditorul extern doar după finalizarea întocmirii acestor situații financiare. Este un proces destul de lung și complex, pentru că sunt mai multe etape în urma cărora se întocmesc situațiile financiare. În primul rând că este nevoie de efectuarea unui inventar anual, care se poate face doar după finalizarea tuturor activităților comerciale pe anul care urmează să fie încheiat, în speță vorbim de anul 2015, adică un inventar a tuturor bunurilor aflate în patrimoniul societății. Ulterior, se face o corespondență cu toți furnizorii și beneficiarii societății în vederea confirmării relațiilor comerciale și a soldurilor dintre societate și clienți, și doar apoi se întocmesc situațiile financiare pe anul bugetar. Întocmirea efectivă a situațiilor financiare pe anul bugetar începe undeva la începutul lunii februarie a fiecărui an pentru anul precedent și se finalizează la sfârșitul lunii februarie. Ulterior întocmirii situațiilor financiare acestea sunt puse la dispoziția auditorului financiar care începe acțiunea de auditare a acestora. Raportul de audit este prezentat în adunarea generală și postat pe site-ul societății anterior adunării, ceea ce s-a întâmplat și în cazul pârâtei. Este evident că reclamanta doar pentru a demonstra încă o dată atitudinea sa de acționar răuvoitor și dornic doar de a promova acțiuni total neîntemeiate la instanță, a mai inventat un motiv de anulare a hotărârii AGOA.

În ceea ce privește apărarea reclamantei referitoare la organizarea auditului financiar intern, pârâta a arătat că această problemă nu poate duce la anularea hotărârilor AGOA referitoare la situațiile financiare, având în vedere că auditarea situațiilor financiare s-a făcut de către auditorul financiar extern independent.

În continuare, pârâta a tratat problema votului secret și a posibilităților de aplicare a acestui vot. Astfel, pârâta a arătat că art. 243 din Legea nr. 297/2004 reglementează niște reguli speciale derogatorii de la normele stabilite de Lega nr. 31/1990 în ceea ce privește acesul actionarilor la sedințele AGA și modul de exercitare a votului. Aceste reguli sunt mai precis detaliate prin Regulamentul nr. 6/2009. Pârâta a citat apoi art. 243 alin. 3, alin. 6, alin. 6 ind. 1, alin. 7 si alin. 9 din Legea nr. 297/2004, din care a arătat că rezultă că în cazul societăților a căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață organizată există o mai mare transperență atât în ceea ce privește organizarea AGA, reprezentarea acționarilor în AGA cât și modul de vot. Astfel, se deduce clar din textul de lege, că în cazul votului secret se permite ca acesta să fie desconspirat de secretarul însărcinat cu numărarea voturilor, pentru că altfel nu s-ar putea verifica și aprecia

majoritățile stabilite de lege sau actul constitutiv. Mai mult, se permite exercitarea votului pe baza imputernicirii speciale în care trebuie să fie mentionat în mod concret cum va vota mandatarul în adunarea generală, iar ceasta împuterniceire trebuie să fie comunicată societății cu cel puțin 48 de ore anterior AGA, ceea ce iarăși duce la o desconspirare de votului exprimat, pentru că există o persoană care se ocupă de corecpondența și la momentul deschiderii corespondenței va afla votul, iar în al doilea rând, că actionarul împuternicit este obligat la intrarea în sală să prezite exemplarul său din procura specială la secretariatul tehnic, iar exemplarul comunicat anterior prin postă se va afla la secretarul sedintei, care întocmeste procesul-verbal al sedinței. Din acest punct de vedere, susținerea instanței de fond, că ar trebui asigurată secretizarea totală a modului de votare în adunarea generală prin vot secret, nu este posibil a fi realizată din punct de vedere tehnic. Această susținere este întărită și de prevederile art. 126 din Regulamentul nr. 1/2006 emis de CNVM în aplicarea Legii nr. 297/2004, pe care pârâta le-a citat. Conform prevederilor art. 101 din Legea nr. 31/1990 se stabilește că o acțiune dă un drept de vot în adunarea generală. În cazul votului secret, actionarul trebuie să mentioneze pe buletinul de vot votul exprimat, adică: pentru, împotriva sau abținere și să semneze pe buletinul de vot, concluzie care se deduce atât din textul de lege mai sus enunțat cât și din prevederile art. 139 alin. 1 pct. 5 si 6 din Regulamentul 1/2006, pe care pârâta le-a citat, arătând că regulile menționate sunt o transpunere a normelor europene, din care pârâta a citat apoi art. 8 si art. 12 din Directiva 2007/36/CE.

În cazul său, pârâta a arătat că realizarea celei de a doua condiții a votului secret, cea a nemenționării pe buletinul de vot a numelui sau denumirii acționarului și a numărului de voturi a acestuia, este imposibil de realizat. Astfel, societatea are un număr de 40.000.000 actiuni emise si există acționari care dețin peste 13 milioane acțiuni și sunt acționari care dețin doar una sau două acțiuni, iar din acest punct de vedere nu se pot stabili regului că să vor emite buletine de vot secret din care să se poată stabili că un buletin de vot conține mai multe voturi. Dacă presupunem că un acținar care deține 100 de acțiuni, iar pentru fiecare acțiune s-a emis un buletin de vot secret în adunarea generală, iar pentru aplicarea votului pe buletinul de vot este necesar cel puțin 10 secunde pentru completarea votului, iar în aceste condiții am ajunge la concuzia că acestui acționar îi este necesar pentru votare cel puțin 1000 de secunde adică apriximativ 17 minute. Pentru un acționat care deține 1000 de acțiuni ar fi nevoie de 170 minute, adică aproxiomativ 3 ore, iar pentru un acționar care deține 10.000 acțiuni iar trebui 30 de ore, ceea ce ar duce la imposibilitatea de a organiza și ține o adunare generală. Dacă se ia o altă metodă prin care s-ar respecta scopul votului secret și nu s-ar menționa pe buletinul de vot numărul de actiuni și numele și prenumele actionarului sau denumirea acestuia, urmând ca actionarul să menționeze pe buletinul de vot numărul de acțiuni, am ajunge la situației de creare de posibilități de fraudare a votului. Astfel, orice acționar putând menționa pe buletinul de vot numărul de acțiuni aparținând altui acționar, iar din acest punct de vedere, voturile celor doi acționari ar trebui anulate, iar dacă unul dintre acționari deține un număr de voturi care influentează rezultatul votului secret. ajungem la situația că nu se pot finaliza rezultatele votului, iar problemele incluse pe ordinea de zi, rămân nesoluționate. În acest sens, pârâta a invocat și prevederile art. 18 și 18¹ din Regulamentul CNVM nr. 6/2009, pe care le-a citat.

Având în vedere că în norma legală care reglementează drepturile pe care le au actionarii în adunările generale nu se face nici o referire la buletinele de vot obisnuite, este evident că regulile aplicabile votului prin corespondență sunt aplicabile și procedurii de vot normale și buletinelor destinate procedurii de vot normale, mai ales că buletinele de vot trebuie păstrate de societate și atașate la procesul-verbal al ședinței.

În ceea ce privește caracterul secret al votului și conținutul buletinului de vot secret, având în vedere că nu există alte norme legale care să reglementeze clar aceste aspecte, trebuie aplicate normele incidente. Astfel, în Regumanetul nr. 1/2006 al CNVM se mentionează câteva aspecte importante care ar pute aduce la elucidarea conținutului pe care trebuie să-1 aibă buletinul de vot secret.

În drept, pârâta și-a întemeiat poziția procesuală pe dispozițiile art. 205 - 208 C. Pr. Civ. și prevederile legale enunțate în cuprinsul întâmpinării din Legea nr. 31/1990, Legea nr. 297/2004 și normele legale comunitare invocate în cuprinsul întâmpinării.

Prin cererea de intervenție principală înregistrată la dosar la data de 19 decembrie 2016, intervenienta SWISS CAPITAL S.A. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu formulate de către aceasta, constatarea nulității/anularea Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Armatura S.A. nr. 1 din 23 aprilie 2016, comunicarea hotărârii pronunțate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj în vederea menționării în Registrul Comerțului și a publicării în Monitorul Oficial, precum și obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, intervenienta a arătat că are calitatea de acționar al Armătura S.A., societate ce este listată la Bursa de Valori București. La data de 28.04.2016, în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Armătura S.A., aflata la a doua convocare, s-a adoptat Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Armătura SA nr. 01/28.04.2016, prin care, în esență, s-a aprobat raportul de gestiune asupra situațiilor financiare pe anul 2015, s-a aprobat raportul Consiliului de Administrație asupra situațiilor financiare pe anul 2015, întoemit în conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 si a normelor de aplicare, s-a aprobat bilanțul contabil și contul de profit și pierdere pe anul 2015, s-a respins descărcarea de gestiune a Consiliului de Administrație pentru anul 2015, s-a respins Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2016 si propunerea de împuternicire a Consiliului de Administrație pentru modificarea acestuia tn functie de evoluția pleții, s-a respins programul de investiții pe anul 2016 și propunerea de împuternicire a Consiliului de Administrație pentru modificarea acestuia în funcție de situațiile financiare ale societății comerciale, s-a aprobat alegerea în funcția de administrator, pe locurile lăsate vacante ca urmare a demisiei înaintate de către domnii Simmel Walter și Stelner Johang, a domnilor: Skudlarskl Piotr Kamil [...], Kabat Andreej Marctn [.,.], s-a aprobat data de înregistrare pentru aplicarea hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor ca fiind 19.0S.2016, iar ex-date 18.05.2016 și s-a aprobat mandatarea Președintelui Consiliului de Administrație de a semna hotărârea adunării generale și mandatarea dlui Gaziuc Todor pentru efectuarea formalităților de înregistrare a acesteia la ORC Cluj.

Intervenienta a citat art. 61 NCPC, arătând că, în cauză, condițiile de admisibilitate în principiu a cererii de intervenție în interes propriu sunt îndeplinite, întrucât justifică un interes, având calitatea de acționar în cadrul societății Armatura SA, fiind un acționar minoritar în cadrul acesteia. În acest context, este justificat demersul ce tinde la constatarea nulității absolute a HAGOA nr. 1 din 28 aprilie 2016, prin care sunt nerespectate o serie de prevederi legale imperative. Pe de altă parte, în materie societară, se recunoaște că acționarul, în plus fața de interesul direct și personal, justifică si un interes social. În componența drepturilor care caracterizează calitatea de acționar este cuprinsă inclusiv prerogativa acționarului de a se opune unor măsuri contrare intereselor societății. De altfel, interesul unui alt acționar de a interveni întrun proces privind anularea unei hotărâri luate de către adunarea generală a societății Armătura SA a fost recunoscut. Intervenienta a arătat că interesul său este juridic și legitim, născut și actual, direct și personal. Întrucât HAGOA nr. 1/28.04.2016 a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor legale și statutare incidente, este evident că intervenienta urmărește restabilirea legalității și evitarea reținerii unor împrejurări eronate în privința situației financiare a societății și a numirii nelegale a unor noi administratori. Interesul intervenientei, este, astfel, unul juridic și legitim, drepturile sale fiind protejate de dispozițiile Legii nr. 31/1991.

Intervenienta a mai arătat că are capacitate și calitate procesuala, aceasta fiind o societate cu deplina capacitate de exercițiu, având capacitate procesuală. Pe de altă parte, intervenienta a mai arătat că justifică și calitate procesuala în prezenta cauză, în contextul în care drepturile

acesteia în ceea ce privește exercitarea drepturilor de vot aferente calității de acționar în cadrul Armatura S.A. sunt afectate de către decizia criticată. Cererea de intervenție are legătură cu pretențiile deduse judecății prin cererea de chemare în judecată, fiind formulată în directă legătură cu solicitările originare ale reclamantei, deoarece si intervenienta urmărește ca instanța și sancționeze nerespectarea prevederilor legale și statutare cu ocazia adoptării HAGOA nr. 1/28.04.2016. Față de cele arătate, intervenienta a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu pe care a formulat-o, având în vedere că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate legale.

În ceea ce privește temeinicia cererii de intervenție principală și motivele de nulitate a HAGOA nr. 01/28.04.2016, respectiv nelegalitatea convocării la AGOA din 28.04.2016 și nelegalitatea compunerii Consiliului de Administrație care a convocat AGOA din 28.04.2016, intervenienta a arătat că citat art 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, arătând că la data convocării AGOA din 28.04.2016, Consiliul de Administrație era constituit și funcționa în mod nelegal. Prin Sentința civilă nr. 1474 din 19.05.2015 pronunțată de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 914/1285/2014, s-a dispus anularea parțială a Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. 1/29.04.2014 prin care s-a decis revocarea din funcție a foștilor membri ai Consiliului de Administrație Armătura SA și alegerea membrilor actuali. Acea hotărâre AGA nr. 1/29.04.2014 a fost desființată pentru motive de nulitate absolută, conform considerentelor expuse hotărârea judecătorească. Apelul declarat împotriva acelei hotărâri de Armătura a fost respins, in mod definitiv, prin decizia nr. 616/22.06.2016 de către Curtea de Apel Cluj, fiind menținută hotărârea pronunțată în primă instanța. In atare condiții, raportat la hotărârile pronunțate în dosarul nr. 914/1285/2014, rezultă fără putință de tăgada că există o neregularitate a compunerii Consiliului de Administrație ce a convocat AGOA din 28.04.2016, împrejurare ce atrage nelegalitatea actelor efectuate de către acesta. Din această perspectivă, atât actul de convocare a AGOA, cât și HAGOA nr. 1/28.04.2016 au fost efectuate cu nerespectarea prevederilor legale incidente în materie, motiv pentru care se impune constatarea nulității absolute a acelor două acte. Mai mult, Consiliului de Administrație a convocat și condus AGOA în condițiile în care acesta cunoștea faptul că în primă instanță fusese deja pronunțată o hotărâre judecătorească (chiar nedefinitivă) prin care fusese constatată nulitatea mandatului persoanelor ce îl compun. Pe de alta parte, toate acele acțiuni nelegale de convocare ale adunării generale și de votare a unor situații financiare incorecte/incomplete urmăresc, de o manieră insidioasă de această dată, aducerea societății în situația de a reconfigura numărul acțiunilor și a valorii acestora. Or, o procedură similară a fost încercată si prin intermediul HAGEA nr. 01/12.02.2015, anulată prin Sentința civilă din 14.12.2016 pronunțată de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 620/1285/2015. În atare condiții, convocarea făcută în temeiul art. 117 alin. (1) LSC este nulă absolut, împrejurarea ce va atrage, pe cale de consecință, și nulitatea HAGOA nr. 1/28.04.2016.

Cu privire la inexistența unui auditor financiar extern numit, în mod legal, de către adunarea generală, intervenienta a arătat că prin Sentința civilă nr. 1474 din 19.05.2015 pronunțată de către Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 914/1285/2014 (rămasă definitivă prin respingerea apelului), instanța a anulat în parte AGOA din 29.04.2014, inclusiv în ceea ce privește numirea drept auditor financiar extern a J.A. & A. S.R.L Cluj-Napoca. Pentru aceleași considerente ca cele prezentate mai sus, în contextul invalidării numirii acelei societăți în calitate de auditor, este evident că aceasta nu putea proceda la auditarea situațiilor financiare ale anului 2015. În acest sens, intervenienta a menționat că efectele Sentinței civile nr. 1474 din 19.05.2015 se vor produce, conform prevederilor Codului civil, atât pentru viitor, cât și pentru trecut, neaflându-ne în situația reglementată de dispozițiile art. 198 C.civ., o normă de excepție ce se aplica doar în materia constatării nulității societății în sine.

În ceea ce privește inexistența unei opinii din partea auditorului financiar extern necesara pentru aprobarea situațiilor financiare, intervenienta a arătat că prin intermediul Raportului întocmit de către J.A. & A. S.R.L, auditorul extern a arătat că: "Urmare a aspectelor descrise în

sectiunea Bazele imposibilității exprimării unei opinii, noi nu am fost în măsura să obținem probe de audit adecvate și suficiente care să ne furnizeze o bată pentru opinia de audit". Acesta a mai arată că: "De asemenea, nu au fost la dispoziția auditorului planurile de viitor ale conducerii Societății privind acțiuni viitoare în legături cu evaluarea capacitatea entității de a-și continua activitatea, proiecții privind fluxurile viitoare de numerar și alte analize care să susțină capacitatea Societății de a-și continua activitatea într-un orizont de timp fără a se realiza o reducere semnificativa a activității Societății, având în vedere modificările semnificative apărute în structura acționariatului Societâții în cursul anului 2016". Astfel, auditorul extern a arătat faptul că s-a aflat în imposibilitatea exprimării unei opinii în privința situației financiare a Armătura SA, împrejurare ce echivalează, practic, cu inexistența acelui raport. Ca un corolar al lipsei (inexistenței) unui raport de audit, este si faptul că adunarea generală nu s-ar fi putut pronunța asupra situațiilor financiare ale Armătura SA, în contextul în care, potrivit dispozițiilor art. 111 din LSC, situațiile financiare nu pot fi votate/aprobate în lipsa raportului auditorului financiar extern. Or, în cazul de față, este evident că HAGOA din 28.04.2016 s-a adoptat cu nerespectarea prevederilor legale incidente în materie, respectiv votarea situațiilor financiare ale societății numai cu întocmirea și prezentarea prealabilă a unui raport de audit financiar, motiv pentru care se impune constatarea nulității absolute a hotărârii menționate.

În ceea ce privește nerespectarea obligației Armătura S.A. de organizare a unul audit intern, intervenienta a citat art. 160 alin. (2) din LSC. Conform Normei privind Standardele de Audit Intern adoptată de către Camera Auditorilor din România, auditul intern are in vedere următoarele aspecte: monitorizarea și controlul activității financiare a societății, stabilirea fiabilității și integrității informațiilor financiare și operaționale și controlul riscurilor etc. Cu toate acestea, Armatura SA nu a procedat la realizarea unui asemenea audit, deși avea obligația legala de a proceda de această maniera. În atare condiții, este evident că nu a existat vreun control specific al situațiilor financiare aprobate prin HAGOA din 28.04.2016, fiind un motiv în plus pentru care se impune anularea acelei hotărâri.

Cu privire la nerespectarea prevederilor imperative ale legii privind secretul votului, intervenienta a arătat că, după cum se poate lesne observa din conținutul HAGOA din 28.04.2016, în cadrul respectivei ședințe a acționarilor s-au dispus măsuri cu privire la demisia unor foști administratori ai Armătura S.A. si cu privire la înlocuirea acestora. Din această perspectivă, în cazul de față sunt incidente prevederile art. 130 alin. (2) din LSC. Relevante în acest sens sunt și considerentele Decizia nr. 616/22.06.2016 prin care a fost menținută soluția de anulare a hotărârii AGA nr. 1/29.04.2014, respectiv (pronunțată cu privire la o situație similară): "Astfel cum rezulta din studierea buletinelor de vot depuse la filele 136-165 dosar fond, formularele folosite de pârâtă pentru exprimarea voturilor secrete conțin atât numele sou denumirea acționarului, cât și numărul voturilor pe care acesta te poate exprima, proporțional cu numărul acțiunilor deținute. Aceste dispoziții nu respectă dispozițiile art, 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 (...). Așa cum a reținut întemeiat și prima instanță, chiar și posibilitatea identificării fără echivoc a unui singur acționar și a modului în care acesta a votat, exclude caracterul secret al votului". Faptul că aceasta soluție, chiar dacă s-a pronunțat cu privire la o altă hotărâre a acționarilor, s-a judecat în contradictoriu cu aceleași părți, motiv pentru care această soluție se impune a fi aplicată și în cazul de fața, în virtutea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. În cazul de față, buletinele de vot utilizate conțineau atât numărul de acțiuni deținute de către fiecare acționar, cât si semnăturile acestora, fapt ce conduce la posibilitatea identificării, cu ușurință, a acționarilor ce au votat, mai ales a celor majoritari. În atare condiții, este evident că secretul votului nu a fost asigurat, obligația privind confidențialitatea votului neavând un sens pur formal (respectiv să nu se indice în mod concret pe buletinul de vot numele acționarului), ci trebuie înțeleasă în mod concret, respectiv în sensul împiedicării identificării, de orice manieră, a titularului votului. Or, în cazul de față, este dincolo de orice îndoială faptul că nu au fost

respectate obligațiile privind asigurarea secretului votului, motiv pentru care se impune constatarea nulității absolute a hotărârii adoptate.

În concluzie, având în vedere toate argumentele prezentate mai sus, intervenienta a solicitat admiterea cererii de intervenție principală și, pe cale de consecință, constatarea nulității HAGOA nr. 01/28.04.2016.

În drept, intervenienta a invocat prevederile art. 61 NCPC, art. 117, art. 132 si art. 160 din Legea nr. 31/1991, precum și celelalte prevederi legale la care a făcut referire.

Prin cererea precizatoare transmisă la dosar la data de 23 decembrie 2016, intervenienta Swiss Capital S.A. a arătat că cererea de intervenție vizează motive de nulitate absolută și tinde la lipsirea de efecte a hotărârii atacate, pentru această categorie de motive, iar nu pentru motive de nulitate relativă.

În motivare, intervenienta a arătat că prin cererea de intervenție formulată în cauză, a înțeles să se prevaleze de motive care vizează nesocotirea unor norme imperative, instituite pentru ocrotirea interesului social, iar prin formula utilizată în petitul cererii de intervenție, respectiv "constatarea nulității/anularea", nu a înțeles să pună în discuție pe lângă motive de nulitate absolută și motive de nulitate relativă, nuanța folosită pornind doar de la terminologia diferită utilizată în materie societară raportat la materia dreptului civil. Astfel, Legea nr. 31/1990, terminologic, tratează în mod unitar ambele categorii de nulitate a hotărârii adunării generale, relativă și absolută, utilizând termenul de "anulare" într-un sens mai larg, respectiv, pe de o parte, calificând, indiferent de motivul nulității, mijlocul de acțiune ca fiind "acțiunea în anulare", potrivit art. 132 alin. 8 și art. 133 alin. 1, citate, și, pe de altă parte, calificând, indiferent de motivul nulității/ hotărârea pronunțată de instanța de judecată ca fiind "hotărârea definitivă de anulare", potrivit art. 132 alin. 10, pe care l-a citat.

Intervenienta a mai arătat că, în practică, a fost confirmată terminologia comună de acțiune "în anulare" (indiferent dacă se invocă norme imperative sau dispozitive. Oricare ar fi perspectiva instanței de judecată asupra aspectelor de natură terminologică enunțate anterior, pentru înlăturarea oricăror îndoieli, intervenienta a precizat în mod expres faptul că pe calea cererii de intervenție a înțeles să critice Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Actionarilor în condițiile art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, pentru motive care a apreciat că se încadrează în sfera nulității absolute.

La termenul de judecată din 27.01.2017, tribunalul a încuviintat în principiu cererea de interventie principală formulată de către intervenienta SWISS CAPITAL S.A.

Analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:

Prin hotărârea adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. nr. 1 din 28.04.2016, a fost aprobat raportul de gestiune asupra situațiilor financiare ale pârâtei pe anul 2015, a fost aprobat raportul consiliului de administrație al pârâtei asupra situațiilor financiare pe anul 2015 întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 și a normelor de aplicare, au fost aprobate bilantul contabil si contul de profit si pierdere pe anul 2015 ale pârâtei, a fost respinsă descărcarea de gestiune a consiliului de administrație al pârâtei pentru anul 2015, au fost respinse bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2016 și propunerea de împuternicire a consiliului de administrație al pârâtei pentru modificarea acestuia în funcție de evoluția pieții, au fost respinse programul de investiții pe anul 2016 și propunerea de împuternicire a consiliului de administrație al pârâtei pentru modificarea acestuia în funcție de situațiile financiare ale societății comerciale, a fost aprobată alegerea în funcția de administratori ai pârâtei, pe locurile lăsate vacante ca urmare a demisiei înaintate de către numitii Simmel Walter și Steiner Johang, a numitilor SKUDLARSKIPIOTR KAMIL si KABAT ANDRZEJ MARCIN, a fost aprobată data de înregistrare pentru aplicarea hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor ca fiind 19.05.2016, iar ex-date 18.05.2016, și a fost aprobată mandatarea președintelui consiliului de administrație de a semna hotărârea adunării generale și mandatarea d-li Gaziuc Todor pentru efectuarea formalităților de înregistrare a acesteia la ORC Cluj.

Hotărârea adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. nr. 1 din 28.04.2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 2000/25.05.2016 $(fila 11)$ .

Potrivit dispozitiilor art. 132 alin. 2 si 3 din Legea nr. 31/1990, "hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței", iar "când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată".

În ceea ce priveste motivele de nulitate invocate, cu privire la Hotărârea adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. nr. 1 din 28.04.2016, de către reclamanta BROADHURST INVESTMENTS LIMITED, prin cererea de chemare în judecată, si de către intervenienta SWISS CAPITAL S.A., prin cererea de interventie principală, tribunalul retine că este vorba despre motive de nulitate absolută, întrucât privesc încălcarea unor norme imperative, de ordine publică, care ocrotesc interesul general, iar nu a unor norme de ordine privată, care să ocrotească strict interesul privat al actionarilor care au formulat cererile deduse judecătii. Pe de altă parte, contrar sustinerilor pârâtei, tribunalul retine că această împrejurare nu are relevantă pentru solutionarea exceptiei lipsei de interes invocată de către pârâtă raportat la cererea de chemare în judecată, conditia interesului trebuind să fie întrunită, ca element al actiunii civile, atât în cazul promovării unei actiuni prin care se invocă motive de nulitate relativă, cât si în cazul în care se invocă motive de nulitate absolută, deoarece si pentru acest din urmă caz art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 prevede în mod expres că cererea poate fi formulată "și de orice persoană interesată", adică, prin raportare la alin. 2 al aceluiasi articol de lege, nu doar de către "acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței". În spetă, asadar, relevant sub acest aspect, este faptul că nu s-a contestat calitatea procesuală activă a reclamantei si a intervenientei si nici nu s-a invocat exceptia tardivitătii sau a prescriptiei cu privire la cererile formulate de către acestea. motiv pentru care tribunalul nu apreciază necesar a se insista suplimentar pe calificarea motivelor de nulitate invocate de către acestea.

În ceea ce priveste exceptia lipsei de interes a reclamantei BROADHURST INVESTMENTS LIMITED, invocată de către pârâta ARMĂTURA S.A., prin întâmpinare, tribunalul retine că această exceptie este neîntemeiată, în cauză fiind întrunite conditiile art. 32 alin. 1 lit. d si art. 33 Cod proc.civ., interesul reclamantei în formularea cererii de chemare în judecată rezultând din faptul că reclamanta detine calitatea de actionară a pârâtei, calitate fată de care reclamanta este interesată să se asigure respectarea legii la adoptarea hotărârilor adunărilor generale ale actionarilor societătii pârâte, desiderat ce se poate, în mod evident, asigura, prin anularea sau constatarea nulitătii hotărârilor adunărilor generale ale actionarilor pârâtei care ar fi adoptate cu încălcarea normelor legale în vigoare la data adoptării acestora. Nu poate fi primită în acest sens sustinerea pârâtei potrivit căreia în cauză nu ar rezulta că reclamanta ar fi suferit vreun prejudiciu sau vreo vătămare a drepturilor sale ca urmare a adoptării hotărârii adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei, pe care aceasta a contestat-o, de vreme ce normele legale a căror încălcare o invocă reclamanta vizează protejarea interesului general, ce se regăseste si în persoana actionarilor, de a se respecta anumite reguli în ce priveste guvernarea activitătii societătilor supuse Legii nr. 31/1990. Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge exceptia lipsei de interes invocată de către pârâta ARMĂTURA S.A.

În continuare, tribunalul retine că este întemeiat primul motiv de nulitate invocat de către reclamantă si de către intervenientă, hotărârea adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. nr. 1 din 28.04.2016 fiind adoptată fără respectarea prevederilor privind legala convocare a actionarilor pârâtei, dată fiind încălcarea dispozitiilor art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, care prevăd că "adunarea generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar".

În acest sens, tribunalul retine că adunarea generală a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. din 28.04.2016 a fost convocată de către persoane care nu detineau în mod legal calitatea de membri ai consiliului de administratie al pârâtei, respectiv de către un consiliu de administratie nelegal constituit, ceea ce atrage nulitatea întregii hotărâri AGA astfel convocate, întrucât hotărârea adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei nr. 1 din 29.04.2014 a fost anulată partial, inclusiv în ceea ce priveste hotărârea de aprobare a realegerii membrilor consiliului de administratie pe un nou mandat de 4 ani, începând cu data de 29.04.2014, cu componenta Glinzerer Gerhard, Peter Ujvari, Steiner Johann, Simmel Walter si Gaziuc Todor, prin sentinta civilă nr. 1474/C/2015 pronuntată la 19.05.2015 de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 914/1285/2014 (filele 147-154), hotărâre ce a rămas definitivă, prin respingerea apelului, prin decizia civilă nr. 616/2016 pronuntată la 22.06.2016 de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 914/1285/2014 (filele 155-168).

Cât priveste împrejurarea că la data convocării adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. din 28.04.2016 nu era încă definitivă sentinta civilă nr. 1474/C/2015 pronuntată la 19.05.2015 de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 914/1285/2014, tribunalul retine că această împrejurare nu prezintă relevantă în lipsa unei prevederi legale exprese care să instituie o exceptie de la principiul efectului retroactiv al nulitătii actelor juridice civile, actul juridic nul urmând a fi considerat ca inexistent, iar pârâta neputându-se prevala de dispozitiile art. 132 alin. 10 din Legea nr. 31/1990, întrucât a fost chiar parte în dosarul nr. 914/1285/2014 al Tribunalului Specializat Cluj, sentinta dată în acel dosar fiind pronuntată în conditii de contradictorialitate cu aceasta si fiindu-i prin urmare pe deplin opozabilă, până la data rămânerii definitive a respectivei sentintei, aceasta având autoritate de lucru judecat provizorie în ceea ce o priveste pe pârâtă, fată de art. 430 alin. 4 Cod proc.civ.

În plus, tribunalul retine că este neîntemeiată apărarea pârâtei în sensul invocării dispozitiilor art. 198 Cod civ., care prevăd la alin. 1 că "de la data la care hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulității a devenit definitivă, persoana juridică încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare", întrucât aceste din urmă norme legale, având caracter de exceptie, sunt de strictă interpretare si aplicare, iar din continutul expres al acestora rezultă cu claritate că vizează doar situatia în care se pronuntă o hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulității persoanei juridice, astfel că nu pot fi aplicate si în alte cazuri, cum ar fi atunci când se pronuntă o hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulității unei hotărâri a adunării generale a actionarilor persoanei juridice, cum este cazul în speta de fată. Si în ceea ce priveste dispozitiile art. 199 alin. 1 Cod civ., potrivit cărora "constatarea sau, după caz, declararea nulității nu aduce atingere actelor încheiate anterior în numele persoanei juridice de către organele de administrare, direct sau prin reprezentare, după caz", se impun aceleasi concluzii, si aceste din urmă dispozitii legale privind tot situatia ăn care se declară nulitatea persoanei juridice însesi, astfel că nu pot fi aplicate în alte situatii, cum ar fi cea în care se declară nulitatea unor acte adoptate de persoana juridică.

Totodată, tribunalul retine că prin sentinta civilă nr. 1474/C/2015 pronuntată la 19.05.2015 de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 914/1285/2014 a fost anulată partial hotărârea adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei nr. 1 din 29.04.2014, si în ceea ce priveste hotărârea de aprobare a numirii auditorului financiar extern independent SC JP AUDITORS & ADVISORS S.R.L., ulterior acestei măsuri nefiind adoptată o nouă hotărâre AGA a pârâtei de numire a auditorului financiar extern independent. În consecintă, tribunalul retine că este întemeiat si motivul de nulitate invocat de către reclamantă si intervenientă privind faptul că raportul asupra situatiilor financiare ale pârâtei la 31.12.2015 nu a fost întocmit de către un auditor financiar extern legal numit, fiind încălcate astfel dispozitiile art. 111 alin. 2 lit. a coroborat cu art. 160 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Asa fiind, este nelegală hotărârea AGA în

cauză în ceea ce priveste aprobarea raportului consiliului de administratie asupra situatiei financiare pe anul 2015 si de aprobare a bilantului contabil si a contului de profit si pierdere pe anul 2015.

De asemenea, tribunalul retine că este întemeiat si motivul de nulitate privind adoptarea hotărârii de alegere a doi administratori, membri ai consiliului de administratie al pârâtei, cu încălcarea normelor legale imperative privind alegerea administratorilor, respectiv a dispozitiilor art. 130 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, care prevăd în mod expres că "votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administrație, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere și de control ale societății", ceea ce determină nulitatea hotărârii de aprobare a alegerii celor doi noi administratori ai pârâtei, a numitilor SKUDLARSKIPIOTR KAMIL SI KABAT ANDRZEJ MARCIN.

În acest sens, tribunalul retine că dispozitiile art. 243 din Legea nr. 297/2004, ale Regulamentului CNVM nr. 6/2009 si ale Directivei 2007/36/CE invocate de către pârâtă nu instituie o exceptie în ceea ce priveste obligativitatea votului secret în ceea ce o priveste pe pârâtă, instituită de prevederile imperative ale art. 130 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

În plus, în cauză nu se poate face abstractie de puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 616/2016 pronuntate la 22.06.2016 de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 914/1285/2014, care se aplică si în ceea ce priveste considerentele acestei hotărâri judecătoresti fată de dispozitiile art. 430 alin. 2 Cod proc.civ., prin care s-a stabilit că "atunci când pe buletinul de vot este inserat numărul de actiuni detinute de fiecare actionar, iar din listele de prezentă rezultă că numărul actiunilor diferă de la un actionar la altul, reiese că este usor de depistat după numărul de actiuni detinute înscrise pe buletinul de vot felul în care si-a exprimat votul fiecare actionar si în aceste conditii nu sunt respectate conditiile de ordine publică privind caracterul secret al votului".

Or, în speta de fată, se observă că în cuprinsul buletinelor de vot utilizate pentru exprimarea de către actionari a votului în cadrul adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. din 28.04.2016, a fost inserată si rubrica privind numărul de voturi, care a fost completată în mod corespunzător cu privire la fiecare actionar votant (filele 8-107), rezultând cu claritate că si în ce priveste adoptarea acestei hotărâri sunt aplicabile considerentele deciziei civile mai sus mentionate, fiind "usor de depistat după numărul de actiuni detinute înscrise pe buletinul de vot felul în care si-a exprimat votul fiecare actionar si în aceste conditii nu sunt respectate conditiile de ordine publică privind caracterul secret al votului".

Nu poate fi primită nici apărarea pârâtei privind imposibilitatea realizării votării fără mentionarea numărului de voturi pe buletinul de vot, argumentele acesteia în acest sens fiind gresite si în plus contrare autoritătii de lucru judecat a considerentelor deciziei civile nr. 616/2016 pronuntate la 22.06.2016 de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 914/1285/2014, privind indicarea modalitătii în care se poate asigura votul secret si totodată si posibilitatea de luare în considerare a numărului de actiuni la stabilirea rezultatului votului, anume cea că "în cazul societătilor listate la bursă se pot pune la dispozitia actionarilor buletine de vot pentru un număr fix de actiuni, de exemplu un buletin pentru 100 de actiuni, 1 buletin pentru 500 de actiuni, 1 buletin pentru 1000 de actiuni, 1 buletin pentru 5000 de actiuni si asa mai departe, urmând ca fiecare actionar să primească din partea comisiei de organizare si apoi să completeze atâtea buletine din fiecare categorie până la atingerea numărului de actiuni detinute (pentru 8200 de actiuni - un buletin de 5000, trei buletine de 1000 si două buletine de 100 de actiuni)". Este contrară puterii de lucru judecat si gresită din punct de vedere logic obiectiunea pârâtei în sensul că dacă o persoană detine 100 de actiuni ar trebui să i se înmâneze acesteia 100 de buletine de vot pentru câte o actiune, ceea ce ar face imposibilă votarea în timp rezonabil dat fiind că pârâta are emise 40.000.000 actiuni, fiind evident că nu trebuie date 100 de buletine pentru câte o actiune actionarului care are 100 de actiuni, pârâta putând emite un buletin de vot pentru o actiune, unul

pentru 10 actiuni, unul pentru 100 de actiuni, unul pentru 1000 de actiuni, unul pentru 10.000 de actiuni, unul pentru 100.000 de actiuni, unul pentru 1.000.000 de actiuni, s.a.m.d., si astfel să dea fiecărui actionar votant numărul minim de buletine a căror valoare cumulată să dea totalul actiunilor detinute de către acesta, doar pentru un număr de până la 9 actiuni inclusiv trebuind să dea 9 buletine de vot, astfel că dacă un actionar are 1.000.009 actiuni, acesta poate vota cu 19 buletine de vot, unul fiind de 1.000.000 de actiuni, asigurându-se astfel atât votul secret, cât si votarea în timp rezonabil.

Cât priveste motivul de nulitate vizând faptul că auditorul financiar extern nu ar fi exprimat o opinie asupra situatiilor financiare ale pârâtei la 31.12.2015, tribunalul retine că acesta nu prezintă relevantă, dată fiind retinerea motivului de nulitate vizând lipsa unei hotărâri de numire a auditorului financiar extern, iar pe de altă parte, retine că aspectele invocate în acest sens de către reclamantă si intervenientă sunt chestiuni de oportunitate, continutul raportului întocmit de auditorul financiar putând fi cenzurat de către adunarea generală a actionarilor, iar nu de către instantă.

Având în vedere însă considerentele mai sus arătate, vizând nulitatea în întregime a hotărârii adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. nr. 1 din 28.04.2016, tribunalul, în baza dispozitiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990, va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta BROADHURST INVESTMENTS LIMITED si cererea de interventie principală formulată de intervenienta SWISS CAPITAL S.A., în contradictoriu cu pârâta ARMĂTURA S.A., si va constata nulitatea hotărârii adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. nr. 1 din 28.04.2016.

În baza art. 9 alin. 2 Cod proc.civ. privind principiul disponibilității, tribunalul va lua act de precizarea pârâtei si a intervenientei în sensul solicitării pe cale separată a cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂSTE:

Respinge exceptia lipsei de interes invocată de către pârâta ARMĂTURA S.A.

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta BROADHURST INVESTMENTS LIMITED, cu sediul procesual ales în mun. Bucuresti, b-dul Pierre de Coubertin nr. 3-5, Office Center, et. 1, tronson 1, sectorul 2, în contradictoriu cu pârâta ARMĂTURA S.A., J12/13/1991, CUI RO199001, cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str. Gării nr. 19. jud. Cluj.

Admite cererea de interventie principală formulată de intervenienta SWISS CAPITAL S.A., J40/4107/1996, CUI 8450590, cu sediul procesual ales în mun. Bucuresti, str. Plantelor nr. 12, sectorul 2, având persoană însărcinată cu primirea corespondentei pe avocat Violeta Saranciuc, în contradictoriu cu pârâta ARMĂTURA S.A.

Constată nulitatea hotărârii adunării generale ordinare a actionarilor pârâtei ARMĂTURA S.A. nr. 1 din 28.04.2016.

la act de precizarea pârâtei si a intervenientei în sensul solicitării pe cale separată a cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cu depunerea apelului la Tribunalul Specializat Cluj

Pronunțată în ședință publică azi, 03.02.2017.

JUDECATOR VOICHITA LAURA GRUNEA

GREFIER ADRIANA ZAH

Red /G V L /Dact /A Z ;G V L /5ex /06 03 2017 $14$