Quarterly Report • Aug 14, 2014
Quarterly Report
Open in ViewerOpens in native device viewer
RAPORTAREA FINANCIARA INTERIMARA La 30IUNIE 2014
ÎNTOCMITA ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAȚIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANA
| CUPRINS | Page |
|---|---|
| Situația veniturilor și cheltuielilor | 1 |
| Situația rezultatului global | $\overline{2}$ |
| Situația poziției financiare | $3 - 4$ |
| Situația fluxurilor de trezorerie | 5 |
| Situația modificărilor capitalurilor proprii | 6 |
| Note la situatiile financiare | 7– 24 |
| Nota | 30iunie 2013 | 30iunie 2014 | |
|---|---|---|---|
| Venituri | 17 | 13.626.247 | 14.147.352 |
| Altevenituri | 17 | 471.857 | 574.651 |
| Variațiastocurilor de produse finite și | |||
| producțiaîn curs de execuție | (385.782) | (270.018) | |
| 13.712.322 | 14.451.985 | ||
| Materii prime, mărfuriși consumabile | |||
| utilizate | (5.139.972) | (5.213.266) | |
| Cheltuieli cu beneficiiangajați | 18 | (5.335.692) | (5.800.295) |
| Cheltuielicuamortizareașideprecierea | (839.597) | (844.574) | |
| Altecheltuielioperationale | 19 | (2.196.662) | (2.132.433) |
| (13.511.923) | (13.990.568) | ||
| Rezultatoperational | 200.399 | 461.417 | |
| Veniturifinanciare | 20 | 29 | 126 |
| Costuri de finanțare | 20 | (134.584) | (54.389) |
| Rezultat net financiar | (134.555) | (54.263) | |
| Profitînainte de impozitare | 65.844 | 407.154 | |
| Cheltuiala cu impozitulpe profit | 21 | (21.684) | (60.646) |
| Profit net al anului | 44.160 | 346.508 |
| Nota | 30iunie 2013 | 30iunie 2014 | |
|---|---|---|---|
| Alte elemente ale rezultatului global | |||
| Profit aferentanului | 44.160 | 346.508 | |
| Alte elemente ale rezultatului global: Câștiguri/(pierderi) dinreevaluarea |
|||
| activelor | $\Omega$ | $\Omega$ | |
| Modificareaimpozituluipe profit amânat | |||
| recunoscutînrezerva de reevaluare | 13.631 | 16.654 | |
| Alteelemente ale rezultatului global | |||
| aferenteanului, fărătaxe | 13.631 | 16.654 | |
| Total rezultat global al anului | 57.791 | 363.162 |
| Nota | 1 ianuarie 2014 | 30iunie 2014 | |
|---|---|---|---|
| ACTIVE | |||
| Active imobilizate | |||
| Investițiiimobiliare | 8 | 3.736.078 | 3.736.078 |
| Alteimobilizărinecorporale | 7 | 14.194 | 11.485 |
| Imobilizăricorporale | 6 | 40.808.286 | 40.755.928 |
| Investitiiîninstrumente de | |||
| capitaluriproprii | 38.000 | 38.000 | |
| Total active imobilizate | 44.596.558 | 44.541.491 | |
| Active circulante | |||
| Stocuri | 10 ° | 11.326.706 | 11.225.381 |
| Creantecomerciale | 11 | 6.633.835 | 7.629.764 |
| Alte active circulante | 11 | 134.583 | 135.944 |
| Impozitpe profit curent de | 11 | ||
| recuperat | 21 | 906 | |
| Numerar șiechivalente de | |||
| numerar | 12 | 143.470 | 457.666 |
| Total active circulante | 18.239.500 | 19.448.755 | |
| TOTAL ACTIVE | 62.836.058 | 63.990.246 | |
| CAPITALURI PROPRII SI | |||
| DATORII | |||
| Capitaluriproprii | |||
| Capital social | 13 | 9.705.998 | 9.705.998 |
| Ajustări ale capitalurilorproprii | 13 | $\circ$ | $\Omega$ |
| Alte componente ale capitalurilorproprii | 37.570.751 | 36.464.094 | |
| Rezultatreportat | 4.495.616 | 5.577.196 | |
| Total capitaluriproprii | 51.772.365 | 51.747.288 | |
| Datoriipetermen lung | |||
| Împrumuturipetermen lung | 14 | $\mathbf O$ | $\mathbf O$ |
| Datoriiaferenteleasingului | |||
| financiar | 15 | 4.537 | 34.364 |
| Provizioanepetermen lung | 5 | 172.490 | 172.490 |
| Datorieprivindimpozitulamanat | 21 | 2.851.066 | 2.828.538 |
| Totaldatorii pe termenlung | 3.028.093 | 3.035.392 |
| Nota | 1 ianuarie 2014 | 30iunie 2014 | |
|---|---|---|---|
| Datoriicurente | |||
| Partea curentădinîmprumuturile pe | |||
| termenlung | 14 | 3.234.652 | 4.122.666 |
| Parte curentădindatoriile aferente | |||
| leasingului financiar | 15 | 36.332 | 43.916 |
| Datoriicomercialeși de altă | |||
| natura | 16 | 4.764.616 | 5.001.760 |
| Impozitpe profit current | 21 | 0 | 39.224 |
| Totaldatoriicurente | 8.035.600 | 9.207.566 | |
| TOTAL DATORII | 11.063.693 | 12.242.958 | |
| TOTAL CAPITALURI PROPRII SI | |||
| DATORII | 62.836.058 | 63.990.246 |
Situațiile financiare au fost autorizate pentru a fi emise de către Consiliul de Administrație la data de 09 august 2014 și au fost semnate în numele acestuia.
Popoviciu Viorel-Dorin
Barabula Mihaela-Maria
Director $\mathcal{E}$ conomic llug
| Nota | 30iunie2013 | 30iunie2014 | |
|---|---|---|---|
| Fluxuri de trezoreriedinactivitati de | |||
| exploatare | |||
| Încasari de la cliențișialțidebitori | 15.986.077 | 17.197.194 | |
| Plățicătrefurnizori, angajați și alțicreditori | (9.471.908) | (11.649.338) | |
| Dobânziplătite | (110.493) | (93.532) | |
| Impozitpeprofit, contribuțiis ociale, alte | |||
| impoziteșitaxeachitate | (5.047.458) | (5.143.138) | |
| Trezorerie neta dinactivități de | |||
| exploatare | 1.356.218 | 311.186 | |
| Fluxuri de trezoreriedinactivitati de | |||
| investitii | |||
| Plățipentruachiziționarea de acțiuni | |||
| Plățipentruachiziționarea de imobilizări | |||
| corporale | (172.644) | (133.591) | |
| Încasaridinvanzarea de imobilizari | |||
| corporale | |||
| Dobânziîncasate | 29 | 125 | |
| Dividendeîncasate | |||
| Trezorerienetădinactivități de | |||
| Investiții | (172.615) | (133.466) | |
| Fluxuri de trezoreriedinactivități de | |||
| Finanțare | |||
| Încasăridinemisiunea de acțiuni | |||
| Încasări din împrumuturi | 13.893.902 | 115.340.307 | |
| Plata datoriilor aferente leasing-ului | |||
| financiar | (88.164) | (741.330) | |
| Dividendeplätite | (8.675) | (10.208) | |
| Rambursări ale unorsumeîmprumutate | (14.759.567) | (114.452.293) | |
| Trezorerienetădinactivități de | |||
| Finanțare | (962.504) | 136.476 | |
| Fluxuri de numerar - total | 221.099 | 314.196 | |
| Numerar la începutulperioadei | 344.183 | 143.470 | |
| Numerar la fineleperioadei | 12 | 565.282 | 457.666 |
| Note | Capitalul Social |
Alte rezerve |
Taportat Rezultatul |
capitaluri Tropril Total |
|
|---|---|---|---|---|---|
| Sold la 1 ianuarie 2014 | 9.705.998 | 37.570.749 | 4.495.618 | 51.772.365 | |
| Profitulpentrusem.I 2014 | $\mathsf I$ | ı | 346.508 | 346.508 | |
| Acoperirerezultatreportatprovenit din trecerea la IFRS fara IAS $\overline{29}$ |
$\mathsf I$ | (1.163.540) | 1.163.540 | ||
| Repartizaredinrezultatulexercițiuluiînrezervalegală Altevenituriglobale aferente perioadei Mişcăriînrezerva de reevaluare |
I | I | |||
| Repartizăridinprofitulanuluiprecedentînalterezerve Realizări ale rezervei din reevaluare |
ţ 1 |
40.230 | (40.230) | ||
| Reluareimpozitpe profit amânatrezultat din reeavaluare | ì | 16.654 | ı | 16.654 | |
| Dividendeplătiteacționarilorsocietății Tranzactii cu actionarii |
(388.239) | $\left( 388.239\right)$ | |||
| Total profit global | 9.705.998 | 36.464.093 | 5.577.197 | 51.747.288 | |
| Sold la 30iunie 2014 | 9.705.998 | 36.464.093 | 5-577-197 | 51.747.288 |
CARBOCHIM S.A. este organizată ca societate pe acțiuni din anul 1991, prin transformarea fostei I.I.S. CARBOCHIM și are sediul social în România, municipiul CLUJ-NAPOCA, Piata 1 Mai nr.3.
Societatea a fost înființată în anul 1949, inițial pentru producerea de produse cărbunoase, iar prin investiții succesive profilul de activitate s-a modificat, ajungându-se la producerea și comercializarea de produse abrazive: corpuri abrazive cu liant ceramic, corpuri abrazive cu liant bachelitic, corpuri abrazive cu liant elastic, corpuri abrazive cu liant mineral, discuri abrazive de debitat si debavurat, abrazivi pe suport hârtie, pânza, combinat hârtie-pânza și fibră vulcan. De asemenea, în obiectul de activitate sunt prevazute activități de comerț intern și extern, prestări de servicii privind întreținere și reparații utilaje, cât și închirieri spații de producție și birouri.
CARBOCHIM S.A. este societate de tip deschis, acțiunile societății fiind listate la categoria II a Bursei de Valori București.
La 30iunie 2014, structura deținătorilor de instrumente fianneiare care dețin cel puțin 10% din capitalul social al Carbochim S.A. este următoarea:
| Număr de Actiuni |
Procentaj de Detinere |
|
|---|---|---|
| (%) | ||
| S.C. ELECTROARGES S.A. | 611.133 | 15.7411 |
| POPA GHEORGHE TITUS DAN | 583.668 | 15.0337 |
| IONESCU MIRCEA-PIETRO | 583.371 | 15.0260 |
| PersoaneFizice | 1.434.763 | 36.9556 |
| PersoaneJuridice | 669.464 | 17.2436 |
| TOTAL | 3,882,399 | 100 |
CARBOCHIM S.A. deține interese de participare la CARBOREF SA din Cluj-Napoca ,în proporție de 25 % din capitalul social, investiția fiind de 37.500 lei.
In anul 2005 CARBOCHIM S.A. participă ca și membru fondator la constituirea Asociației Producătorilor și Importatorilor de Echipamente pentru Industria Lemnului din România(A.P.I.E.L.-România),contribuția sa la patrimoniul inițial al asociației fiind de 500 lei,ceea ce reprezintă o participare de 7,14%.
CARBOCHIM S.A. nu are filiale sau participații la capitalul altor societăți în afara celor menționate mai sus.
Principalele politici contabile aplicate la întocmirea acestor situații financiare sunt prezentate în cele ce urmează. Aceste politici au fost aplicate în mod consecvent tuturor exercițiilor financiare prezentate, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel.
Situațiile financiare interimare ale CARBOCHIM S.A. au fost întocmite în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară asa cum sunt adoptate de Uniunea Europeana.
Into comirea situatiilor financiare în conformitate cu IFRS impune utilizarea anumitor estimări contabile critice. De asemenea, necesită aplicarea de raționamente profesionale de către conducere în cadrul procesului de aplicare a politicilor contabile ale Societătii. Domeniile care implică un grad mai ridicat de complexitate și de aplicare a acestor raționamente, sau cele în care ipotezele și estimările au un impact semnificativ asupra situatiilor financiare sunt prezentate în Nota 4.
Nu există interpretări IFRS și IFRIC aplicabile pentru prima dată în exercițiul financiar început la sau după 1 ianuarie 2014 care pot avea un impact semnificativ asupra societății.
IFRS 13, "Evaluarea la valoarea justa"(in vigoare de la 1 ianuarie 2013) ,adoptat de UE la data de 11 decembrie 2012, stabileste o singura sursa de indrumare pentru determinarea valorii juste si pentru prezentarea de informatii despre determinarea valorii juste .Standardul defineste valoarea justa, stabileste un cadru normativ pentru masurarea valorii juste si contine prevederi pentru prezentarea de informatii despre masurarea valorii juste .Domeniul de aplicare al IFRS 13 este larg, acesta se aplica atat instrumentelor financiare cat si instrumentelor nefinanciare pentru care alte IFRS-uri prevad sau permit masurarea valorii juste si prezentarea de informatii despre masurarea valorii juste , exceptand situatiile specifice .De exemplu, furnizarea cantitativa si calitativa de informatii bazata pe ierarhia pe trei niveluri, prevazuta in prezent doar pentru instrumente financiare in conformitate cu IFRS 7 "Instrumente Financiare", se va extinde conform IFRS 13 pentru a acoperi toate activele si datoriile din domeniul sau de aplicare.
Standardul impune clasificarea evaluarilor intr-o ierarhie a valorii juste ,bazata pe natura intrarilor:
-nivelul 1-preturile cotate pe piete active pentru active sau datorii identice pe care entitatea le poate accesa la data evaluarii;
-nivelul 2-intrari, altele decat preturile cotate pe piata ce sunt incluse in nivelul 1, care sunt observabile pentru activ sau datorie, fie direct, fie indirect;
-nivelul 3-intrari neobservabile pentru activ sau datorie;
IFRS 10, "Situatii financiare consolidate"(in vigoare de la 1 Ianuarie 2014), adoptat de UE la data de 11 decembrie 2012, inlocuieste sectiunile din IAS 27 "Situatii financiare consolidate si individuale care trateaza situatiile financiare consolidate".
SIC 12 Consolidare - Entitati cu scop special a fost retras la emiterea IFRS 10 .In conformitate cu IFRS 10, exista o singura baza pentru consolidare, care este controlul .In plus IFRS 10 include o noua definitie a controlului , care contine 3 elemente :
a) autoritate asupra entitatii in care s-a investit
b) expunere sau drepturi asupra rezultatelor variabile pe baza participarii sale in entitatea in care s-a investit
c)capacitatea de a-si utiliza autoritatea asupra entitatii in care s-a investit pentru a infuenta valoarea rezultatelor investitorului.
IFRS 11, "Angajamente comune"(in vigoare de la 1 ianuarie 2014), adoptat de UE la data de 11 decembrie 2012, inlocuieste IAS 31 "Interese in asociatii in participatie". IFRS 11 trateaza modul in care trebuie clasificate angajamentele comune in care doua sau mai multe parti au controlul comun .SIC 13 Entitati controlate in comun -contributii nemonetare ale asocierilor in participatie a fost retras odata cu emiterea IFRS 11. In conformitate cu IFRS 11, asocierile in participatie sunt clasificate drept operatiuni in comun sau societati pe actiuni, in functie de drepturile sau obligatiile partilor la asociere.
IFRS 12, "Prezentarea intereselor în alte entități" include cerințele de prezentare pentru toate formele de interese în alte entități, inclusiv acordurile mixte, asociații, instrumentele cu scop special și alte instrumente extrabilanțiere. Societatea încă nu a evaluat impactul complet al IFRS 12 și intenționează să adopte IFRS 12 cel târziu în exercițiul contabil început la sau după 1 ianuarie 2014.
IAS 27, "Situatii financiare individuale" (modificat in 2011), amendamente care vor intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2014 .Standardul continua cerintele existente de contabilitate si prezentare de informatii ale IAS 27(2008) in ceea ce priveste situatiile financiare individuale cu unele clarificari minore .De asemenea, cerintele existente ale IAS 28(2008) si IAS 31 pentru situatiile financiare individuale au fost incorporate in IAS 27(2011). Standardul nu mai trateaza principiul controlului si prevederile legate de intocmirea situatiilor financiare consolidate ,acestea fiind mutate in IFRS 10. Situatii financiare consolidate.
IAS 28, "Investitii in entitati asociate"(modificat in 2011), amendamente care vor intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2014. Exista amentamente limitate facute in IAS 28(2008): a)IFRS 5. Active imobilizate detinute in vederea vanzarii si activitati intrerupte se aplica unei investitii sau unei parti a unei investitii ,intr-o entitate asociata sau asociere in participatie care intruneste criteriile pentru a fi clasificata drept investitie detinuta in vederea vanzarii. Pentru
orice parte ramasa a investitiei ce nu a fost clasificata ca fiind detinuta pentru vanzare se aplica metoda punerii in echivalenta pana ce ce are loc cedarea partii care este clasificata drept detinuta in vederea vanzarii . Dupa ce are loc cedarea ,orice interes pastrat este contabilizat folosind metoda punerii in echivalenta daca interesul pastrat continua sa fie o entitate asociata sau o asociere in participatie ;
b) anterior IAS 28(2008) si IAS 31 prevedeau ca incetarea influentei semnificative sau controlul in comun sa declanseze remasurarea oricarei participatii pastrate in toate situatiile, chiar daca influenta semnificativa era urmata de control in comun. IAS 28(2011) prevede acum ca in astfel de scenarii interesul pastrat in investitie sa nu fie remasurat.
b) Noi standarde, amendamente și interpretări emise, dar neaplicabile pentru exercițiul financiar începând cu 1 ianuarie 2014, drept urmare neadoptate:
Amendamentul la IAS 1, 'Prezentarea situatiilor financiare' privind alte venituri globale. Principala modificare impusă de acest amendament constă în cerința ca entitățile să grupeze elementele prezentate la "alte venituri globale" (OCI) pe baza capacității acestora de a fi reclasificate ulterior la profit sau pierdere (ajustări din reclasificare). Amendamentul nu specifică elementele prezentate în OCI.
IFRS 9, "Instrumente financiare" se referă la clasificarea, evaluarea și recunoașterea activelor și pasivelor financiare. IFRS 9 a fost publicat în noiembrie 2009 și octombrie 2010. Acesta înlocuiește părțile din IAS 39 care se referă la clasificarea și evaluarea instrumentelor financiare. IFRS 9 impune clasificarea activelor financiare în două categorii de evaluare: cele evaluate la valoarea justă și cele evaluate la costul amortizat. Determinarea are loc la recunoașterea inițială. Clasificarea depinde de modelul de afaceri al entității privind gestionarea instrumentelor financiare și de caracteristicile fluxului de numerar contractual ale instrumentului. În cazul pasivelor financiare, standardul păstrează majoritatea cerințelor IAS 39. Principala modificare este aceea că, în cazurile în care opțiunea valorii juste este utilizată pentru pasivele financiare, partea corespunzătoare unei modificări a valorii juste ca urmare a riscului de credit al unei entități este înregistrată la alte venituri globale, nu în contul de profit si pierdere, cu exceptia cazului în care aceasta creează o neconcordanță contabilă. Societatea încă nu a stabilit impactul complet al IFRS 9 și intenționează să adopte IFRS 9 cel târziu în exercițiul contabil început la sau după 1 ianuarie 2015. Societatea va analiza, de asemenea, impactul etapelor rămase ale IFRS 9 atunci când acesta va fi stabilit de Consiliul de administratie.
IAS 19, "Beneficiile angajaților a fost modificat în iunie 2011. Impactul asupra Societatii va fi următorul: se vor recunoaște imediat toate costurile de servicii anterioare; se vor înlocui costul dobânzii și randamentul preconizat al activelor planificate cu o sumă netă a dobânzii, calculată prin aplicarea ratei de scont la pasivul (activul) beneficiului net definit. Societatea urmează să evalueze impactul complet al amendamentelor.
Nu există alte interpretări IFRS și IFRIC neaplicabile care sunt preconizate a avea un impact semnificativ asupra societății.
Un segment este o componenta distincta a Societatii care furnizeaza anumite produse sau servicii (segment de activitate) sau furnizeaza produse si servicii intr-un anumit mediu geografic (segment geografic) si care este supus la riscuri si beneficii diferite de cele ale celorialte segmente. Din punct de vedere al segmentelor de activitate, Societatea nu identifica componente distincte din punct de vedere al riscurilor si si beneficiilor asociate.
$\mathcal{L}_\lambda$
$\mathbb{Z}^n$ .
Å
Elementele cuprinse în situațiile financiare ale Societății sunt evaluate în moneda mediului economic primar în care își desfășoară activitatea entitatea ("moneda funcțională"). Situațiile financiare sunt prezentate în leul românesc ("lei"), care reprezintă moneda funcțională și de prezentare a Societății.
Tranzacțiile în monedă străină sunt convertite în moneda funcțională pe baza cursului de schimb de la data tranzacțiilor sau a evaluării pentru elementele care sunt reevaluate. Câștigurile și pierderile din diferențele de curs rezultate în urma efectuării acestor tranzacții și din conversia la cursul de schimb de sfârșit de an a activelor și pasivelor monetare exprimate în monedă străină, sunt recunoscute în situația veniturilor și cheltuielilor, cu excepția cazului în care sunt înregistrate în alte elemente ale rezultatului global ca instrumente financiare care pot fi desemnate ca instrumente de acoperire împotriva riscului asociat fluxurilor de trezorerie, precum și ca instrumente financiare care pot fi desemnate ca instrumente de acoperire împotriva riscurilor a investiției nete.
Câștigurile și pierderile din cursul de schimb, care se referă la împrumuturi și la leasing, sunt prezentate în situatia veniturilor și cheltuielilor în cadrul "veniturilor sau costurilor financiare".
Toate celelalte câștiguri și pierderi din cursul de schimb sunt prezentate în situația veniturilor și cheltuielilor la "alte (pierderi)/câștiguri – net".
Economia românească a înregistrat în trecut niveluri ridicate ale inflației și a fost considerată a fi hiperinflaționistă, așa cum este definit în IAS 29 "Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste".
IAS 29 impune ca situațiile financiare întocmite în moneda unei economii hiperinflationiste să fie prezentate în termenii puterii de cumpărare la data de 31 decembrie 2003. Prin urmare, valorile raportate în termenii puterii de cumpărare la data de 31 decembrie 2003 sunt tratate ca bază pentru valorile contabile din aceste situații financiare.
Retratarea a fost calculată folosind evoluția indicelui prețurilor de consum ("IPC"), publicată de Institutul Național de Statistică ("INSSE").
Contabilizarea efectului hiperinflatiei a fost cuprinsa in situatiile financiare incheiate la 31.12.2012.
Terenurile și clădirile cuprind fabrici, spații comerciale și birouri. Restul imobilizărilor corporale reprezintă, în principal, echipamente tehnologice utilizate în procesul de producție.
Toate clasele de imobilizări au fost prezentate la 31 decembrie 2013 la valoarea justă. Pentru cladiri si echipamente se utilizeaza valoarea reevaluata de la data de 31 decembrie 2012, mai putin pierderile din amortizarea aferenta anului 2013 si primului semestru al anului 2014. Pentru terenuri este utilizata valoarea reevaluata de la data de 31.12.2012.
La 31.12.2013 nu au fost efectuate reevaluari ale imobilizarilor datorita faptului ca o analiza de piata efectuata de un evaluator autorizat a concluzionat ca nu exista variatii semnificative ale valorilor juste pentru terenurile , cladirile si constructiile speciale, proprietate a CARBOCHIM SA intre Decembrie 2012 si Decembrie 2013.
Reevaluările sunt efectuate cu suficientă regularitate pentru a se asigura că valoarea justă a unui activ reevaluat nu diferă semnificativ de valoarea sa contabilă.Orice amortizare cumulată la data reevaluării este retratată proporțional cu modificarea de valoare contabilă brută a activului, astfel încât valoare contabilă a activiului, după reevaluare, să fie egala cu valoarea sa reevaluată.
Costurile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului numai atunci când este probabil ca beneficiile economice viitoare aferente elementului în cauză să revină Societății, iar costul elementului poate fi măsurat în mod fiabil. Valoarea contabilă a componentei înlocuite este derecunoscută. Toate celelalte cheltuieli cu reparații și întreținere sunt înregistrate în situația veniturilor și cheltuielilor, în perioada financiară în care sunt efectuate.
Metoda de amortizare utilizata este metoda liniară.
Duratele normale de functionare a mijloacelor fixe sunt stabilite in conformitate cu "Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe", aprobat prin H.G. 2139/30.11.2004 actualizata. Avand in vedere ca acest catalog prevede posibilitatea alegerii duratei normale de de functionare alegand dintr-o plaja cu o valoare minima si una maxima,comisia tehnica a analizat conditiile si mediul in care functioneaza mijloacele fixe si a decis utilizarea unei durate de viata egala cu mijlocul intervalului.
Terenurile nu se amortizează. Amortizarea celorlalte active se calculează pe baza metodei liniare în vederea alocării costului sau valorii lor reevaluate până la nivelul valorii reziduale, pe durata de viață utilă estimată, astfel:
| Clădiri | 25-40 ani |
|---|---|
| Utilaje | 10-15 ani |
| Vehicule | $3-5$ ani |
| Mobilier, dotări și echipamente | $3-8$ ani |
Valorile reziduale și duratele de viață utilă ale activelor sunt revizuite și ajustate, dacă este cazul, la sfârsitul fiecărei perioade de raportare.
Valoarea contabilă a unui activ este diminuată imediat până la valoarea sa recuperabilă dacă valoarea contabilă a activului este mai mare decât valoarea sa recuperabilă estimată.
Câștigurile și pierderile din cedare sunt determinate prin compararea sumelor obținute din cedare cu valoarea contabilă și sunt recunoscute la "Alte (pierderi)/câștiguri - net" în situația veniturilor și cheltuielilor.
La vânzarea de active reevaluate, sumele incluse la alte rezerve sunt transferate în rezultatul reportat.
i.
$(a)$ Mărci comerciale și licențe
Mărcile comerciale și licențele achiziționate separat sunt înregistrate la costul istoric. Mărcile comerciale și licențele au o durată de viață utilă limitată și sunt înregistrate la cost mai puțin amortizarea cumulată.
Amortizarea se calculează pe baza metodei liniare de alocare a costurilor mărcilor comerciale și licențelor pe durata de viață utilă estimată a acestora, de $1 - 3$ ani.
Activele care sunt supuse amortizării sunt evaluate din punct de vedere al deprecierii ori de câte ori intervin evenimente sau schimbări care indică faptul că este posibil ca valoarea contabilă să nu fie recuperabilă. O pierdere din depreciere este recunoscută ca diferența dintre valoarea contabilă și valoarea recuperabilă a activului respectiv. Valoarea recuperabilă este reprezentată de suma mai mare dintre valoarea justă a activului minus costurile de vânzare și valoarea de utilizare.
În scopul testării deprecierii, activele sunt grupate până la cel mai mic nivel de detaliu pentru care există fluxuri de trezorerieindependente identificabile (unități generatoare de numerar). Activele nefinanciare, altele decât fondul comercial, care au suferit o depreciere, sunt revizuite pentru o posibilă reluare a deprecierii la fiecare dată de raportare.
Împrumuturile și creanțele sunt active financiare nederivate, cu plăți fixe sau determinabile, care nu sunt cotate pe o piață activă. Ele sunt incluse în activele circulante, cu excepția celor care au scadența după mai mult de douăsprezece luni de la sfârșitul perioadei de raportare. Acestea sunt clasificate ca active imobilizate.
Activele financiare disponibile în vederea vânzării sunt instrumente nederivate care, fie sunt desemnate în această categorie, fie nu sunt clasificate în prima categorie prezentată. Ele sunt incluse în activele imobilizate, cu excepția cazului în care investiția ajunge la scadență sau conducerea intenționează să o înstrăineze în termen de douăsprezece luni de la sfârșitul perioadei de raportare.
Societateadețineun număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră primite cu titlu gratuit de la Ministerul Mediului și Pădurilor. Acest număr este alocat în funcție de emisiile de gaze cu efect de seră, estimate pe baza producției realizate în anii precedenți.
În conformitate cu legislația, o parte din aceste certificate sunt predate Ministerului după închiderea fiecărui an financiar. Numărul certificatelor predate se determină pe baza consumului de gaz metan realizat, după procesul de regularizare.
Societatea poate comercializa aceste certificate în cazul în care numărul certificatelor alocate inițial depășește numărul celor predate.
Societatearecunoașteaceste certificate la valoarenulă în momentul în care le primește cu titlugratuit, urmândaînregistra un venit la vânzareaacestora.
Achizițiile și vânzările regulate de active financiare sunt recunoscute la data tranzactionării - data la care Societatea se angajează să cumpere sau să vândă respectivul activ.
Investițiile sunt recunoscute inițial la valoarea justă plus costurile de tranzactionare pentru toate activele financiare neînregistrate la valoarea justă prin profit sau pierdere. Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt înregistrate ulterior la valoarea justă. Împrumuturile și creanțele sunt înregistrate la cost amortizat, pe baza metodei dobânzii efective.
10
$\sqrt{2} \overline{\mathcal{L}}^2$
$\sim$ $\sim$
$\frac{1}{2}$
Investitiile în capitalurile proprii care nu au un pret cotat de piată pe o piată activă și a căror valoare justă nu poate fi evaluată fiabil nu trebuie desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere.
Stocurile sunt evidențiate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costul produselor finite este determinat prin metoda costului standard. Costul produselor finite și producției în curs de execuție cuprinde cheltuielile cu proiectarea, materiile prime, forța de muncă direct productivă, alte cheltuieli directe și cheltuielile de producție indirecte corespunzătoare (pe baza capacității normale de producție). Nu sunt incluse costurile îndatorării.
Valoarea realizabilă netă reprezintă prețul estimativ de vânzare, în cursul normal al activității, mai puțin cheltuielile de vânzare variabile aplicabile.
Acolo unde este necesar, sunt înregistrate provizioane pentru stocurile uzate moral și cu miscare lentă. Stocurile uzate moral identificate individual sunt provizionate la valoare integrală sau eliminate din bilanț. Pentru stocurile cu mișcare lentă este efectuată o estimare a vechimii pe fiecare categorie principală, pe baza rotației stocurilor.
Creanțele comerciale sunt sumele datorate de clienți pentru stocurile vândute sau serviciile prestate în cursul normal al activității. Dacă se estimează că vor fi colectate în termen de un an sau mai puțin de un an (sau mai târziu, în cursul normal al activității), acestea vor fi clasificate ca active circulante. În caz contrar, vor fi prezentate ca active imobilizate.
Creantele comerciale sunt recunoscute inițial la valoarea justă, iar ulterior, pentru creantele cu o perioada de creditare mai mare de 6 luni, evaluarea se realizează la costul amortizat pe baza metodei dobânzii efective mai puțin provizionul pentru depreciere.
Numerarul și echivalentele de numerar cuprind numerarul în casă, disponibilul din conturile curente la bănci, alte investiții pe termen scurt cu lichiditate ridicată și cu termene de maturitate inițiale de până la trei luni și descoperit de cont la bănci.
Actiunile ordinare sunt clasificate drept capitaluri proprii.
Costurile suplimentare direct atribuibile emisiunii de noi acțiuni ordinare sau de opțiuni sunt evidențiate în capitalurile proprii ca deduceri, net de impozit, din încasări.
Datoriile comerciale sunt obligatiile de a plăti pentru bunurile sau serviciile care au fost achiziționate, în cursul normal al activității, de la furnizori. Conturile furnizori sunt clasificate ca datorii curente dacă plata trebuie să se facă în termen de un an sau mai puțin de un an (sau mai târziu, în cursul normal al activității). În caz contrar, vor fi prezentate ca datorii pe termen lung. Datoriile comerciale sunt recunoscute inițial la valoarea justă, iar ulterior, datoriile cu o scadență mai mare de 6 luni, sunt evaluate la cost amortizat, pe baza metodei dobânzii efective.
Împrumuturile sunt recunoscute inițial la valoarea justă, net de costurile de tranzacționare înregistrate. Ulterior, împrumuturile sunt evidențiate la cost amortizat; orice diferență dintre sumele încasate (net de costurile de tranzacționare) și valoarea răscumpărării fiind recunoscută în situația veniturilor și cheltuielilor, pe durata împrumuturilor, pe baza metodei dobânzii efective.
Cheltuiala cu impozitul aferentă perioadei include impozitul curent și impozitul amânat. Impozitul este recunoscut în situația veniturilor și cheltuielilor, cu excepția cazului în care se referă la elemente recunoscute în alte elemente ale rezultatului global, sau direct în capitalurile proprii. În acest caz, și impozitul aferent este recunoscut în alte elemente ale rezultatului global sau direct în capitalurile proprii.
Cheltuiala cu impozitul pe profit curent se calculează pe baza reglementărilor fiscale în vigoare la sfârșitul perioadei de raportare. Conducerea evaluează periodic pozițiile din declarațiile fiscale în ceea ce privește situațiile în care reglementările fiscale aplicabile sunt interpretabile. Aceasta constituie provizioane, acolo unde este cazul, pe baza sumelor estimate ca datorate autorităților fiscale.
Impozitul pe profit amânat este recunoscut, pe baza metodei obligației bilanțiere, pentru diferențele temporare intervenite între bazele fiscale ale activelor și datoriilor și valorile contabile ale acestora din situatiile financiare.
Totuși, impozitul pe profit amânat care rezultă în urma recunoașterii inițiale a unui activ sau pasiv dintr-o tranzacție alta decât o combinare de întreprinderi, și care la momentul tranzacției nu afectează profitul contabil și nici cel impozabil nu este recunoscut. Impozitul pe profit amânat este determinat pe baza ratelor de impozitare (și legilor) intrate în vigoare până la sfârșitul perioadei de raportare și care urmează să fie aplicate în perioada în care impozitul amânat de recuperat va fi valorificat sau impozitul amânat de plată va fi achitat.
Creanțele privind impozitul amânat sunt recunoscute numai în măsura în care este probabil să se obțină în viitor un profit impozabil din care să fie deduse diferențele temporare.
Creanțele și datoriile privind impozitul amânat sunt compensate atunci când există dreptul legal aplicabil de a compensa creanțele fiscale curente cu datoriile fiscale curente, și când creanțele și datoriile privind impozitul amânat se referă la impozite pe profit impuse de aceeași autoritate fiscală, fie aceleiași entități impozabile, fie unor entități impozabile diferite, dacă există intenția de a compensa soldurile pe o bază netă.
În cursul normal al activității, Societatea face plăți către Statul Român în numele angajaților săi, pentru fondurile de sănătate, pensii și șomaj. Toți angajații Societății sunt membri ai planului de pensii al Statului Român, care este un plan fix de contribuții. Aceste costuri sunt recunoscute în contul de profit și pierdere odată cu recunoașterea cheltuielilor salariale.
Conform contractului colectiv de muncă, Societatea trebuie să plătească angajaților la momentul pensionării o sumă compensatorie egală cu un salariu brut. Societatea a înregistrat un provizion pentru astfel de plăți (vezi Nota 5).
$(b)$ Alte beneficii
Societatea suportă costuri cu personalul aferente furnizării de beneficii precum serviciile medicale. Aceste sume cuprind în principal costurile implicite ale controalelor medicale anuale.
Conform contractului colectiv de muncă, în cazul unei concedieri colective, Societatea va oferi plăți compensatorii, după cum urmează, calculate în funcție de vechimea respectivilor angajati:
$\epsilon_{\rm in}^{(n)}$
iri
R
$\cdot$ $\mathbb{X}$
Provizioanele pentru sunt recunoscute în momentul în care Societatea are o obligație curentă, legală sau implicită, ca urmare a unor evenimente anterioare; este probabil ca o iesire de resurse să fie necesară pentru onorarea obligației; suma a fost estimată în mod fiabil.
În cazul în care există mai multe obligații similare, probabilitatea ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru decontarea obligației se determină luând în considerare întreaga clasă de obligații. Un provizion este recunoscut, chiar dacă probabilitatea unei ieșiri de resurse pentru un element individual este redusă.
Provizioanele sunt evaluate la valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru decontarea obligației, folosind o rată înainte de impozit care să reflecte evaluările curente de pe piață ale valorii-timp a banilor și ale riscurilor specifice obligației. Majorarea provizionului ca urmare a trecerii timpului este recunoscută în cheltuiala cu dobânda.
Veniturile cuprind valoarea justă a contraprestației primite sau de primit din vânzarea de bunuri și servicii în cursul activității normale a Societății. Veniturile sunt prezentate net de taxa pe valoarea adăugată, retururi, rabaturi și discounturi, precum și după eliminarea vânzărilor în cadrul Societății.
Societatea recunoaște veniturile în momentul în care valoarea acestora poate fi estimată în mod fiabil, când este probabil ca beneficii economice viitoare să revină entității și când au fost întrunite criteriile specifice pentru fiecare din activitățile Societății, așa cum se arată în cele ce urmează. Societatea își bazează estimările pe rezultate istorice, ținând seama de tipul clientului, tipul tranzacției și specificul fiecărui angajament.
Societatea produce întreaga gamă de produse abrazive, cu excepția superabrazivelor.
Principala piață de desfacere este reprezentată de cea internă, doar 1% din livrări realizându-se pe piața externă.
Societatea comercializează produsele finite prin intermediul distribuitorilor, prin vânzare directă către clientii persoane juridice si prin vanzare cu amanuntul, prin intermediul magazinului propriu.
Vânzărilede produse finite sunt recunoscute în momentul în care societatea a livrat produsele către clienți.
Societatea gestionează un magazin pentru desfacerea produselor abrazive Vânzarea produselor este recunoscută în momentul în care Societatea vinde un produs către un client. Vânzările cu amănuntul se fac, de regulă, cu plata în numerar.
Produsele finite sunt, adesea, vândute cu discount de volum. Vânzările sunt înregistrate pe baza prețului specificat în contractul de vânzare-cumpărare, net de discountul de volum estimat și de retururile estimate la momentul vânzării. La estimarea și constituirea de provizioane pentru discount și retururi se folosește experienta acumulată. Discountul de volum este estimat pe baza achizițiilor anuale anticipate. Se consideră că nu există elemente de finanțare, întrucât vânzările se fac cu o perioadă de credit de 60 zile, în conformitate cu practică obișnuită de pe piață.
Veniturile din redevențe sunt recunoscute pe baza contabilității de angajamente, conform prevederilor contractuale relevante. Societatea deține investiții imobiliare pe care le închiriază în vederea obținerii de venituri.
Veniturile din dobânzi sunt recunoscute folosind metoda dobânzii efective.
Veniturile din dividende sunt recunoscute în momentul stabilirii dreptului de a încasa sumele respective.
içk. Contractele de leasing pentru imobilizări corporale în care Societatea își asumă toate riscurile și beneficiile aferente proprietății sunt clasificate ca și contracte de leasing financiar. Leasing-urile financiare sunt capitalizate la începutul leasingului la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a proprietății închiriate și valoarea actualizată a plăților minime de leasing.
Fiecare plată de leasing este alocată între obligații și cheltuielile de finanțare. Obligațiile corespunzătoare legate de chirie, net de costurile de finanțare, sunt incluse la alte datorii pe termen lung. Elementul de dobândă aferent costurilor de finanțare este trecut în situația veniturilor și cheltuielilor pe durata contractului de leasing, astfel încât să se obțină o rată periodică constantă a dobânzii la soldul rămas al obligației pentru fiecare perioadă. Imobilizările corporale achiziționate prin leasing financiar sunt amortizate pe durata de viață utilă a activului.
Distribuirea dividendelor către acționarii societății este recunoscută ca datorie în situațiile financiare ale Societatii, în perioada în care dividendele sunt aprobate de acționarii societății.
Prin natura activităților efectuate, Societatea este expusă unor riscuri variate care includ: riscul de piață (inclusiv riscul monetar, riscul de rată a dobânzii privind valoarea justă, riscul de rată a dobânzii privind fluxul de trezorerie și riscul de preț), riscul de credit și riscul de lichiditate. Programul Societății privind managementul riscului se concentrează asupra imprevizibilității piețelor financiare și caută să minimalizeze potențialele efecte adverse asupra performanțelor financiare ale Societății. Societatea nu utilizează instrumente financiare derivate pentru a acoperi anumite expuneri la risc.
Societatea este expusă riscului valutar prin expunerile la diferite devize, în special la USD și EUR. Riscul valutar este asociat activelor și obligațiilor recunoscute, în special împrumuturilor.
Societatea nu întreprinde acțiuni formale de minimalizare a riscului valutar aferent operațiunilor sale; așadar, Societatea nu aplică contabilitatea acoperirii împotriva riscului.
Riscul de credit este legat în special de numerar și echivalente de numerar și de creanțele comerciale. Societatea a elaborat o serie de politici prin aplicarea cărora se asigură că vânzările de produse și servicii se efectuează către clienți corespunzători. Valoarea contabilă a creanțelor, netă de provizioanele pentru creanțe incerte, reprezintă valoarea maximă expusă riscului de credit.
Riscul de credit al creantelor comerciale care nu sunt provizionate, dar nici scadente, pot fi evaluate prin intermediul analizelor interne având în vedere faptul că nu există informații externe cu privire la indicatori de risc pentru clienți.
Managementul prudent al riscului de lichiditate implică menținerea de numerar suficient și disponibilitatea de fonduri printr-o valoare adecvată a facilităților de credit angajate.
Previziunile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt efectuate de departamentul financiar al Societății, care monitorizează previziunile privind necesarul de lichidități al Societății, pentru a se asigura că există numerar suficient pentru a răspunde cerințelor operaționale, în același timp menținând permanent o marjă suficientă la facilitățile de împrumut angajate neutilizate, astfel încât Societatea să nu încalce limitele împrumuturilor sau înțelegerile legate de împrumuturi pentru toate facilitățile de împrumut.
$\varphi^{\ast}_{\mathbb{C}}$
iak
Saba
Obiectivele Societății legate de gestionarea capitalului vizează protejarea capacității Societății de a-și continua activitatea în viitor, astfel încât să aducă profit acționarilor și beneficii celorlalte părți implicate, precum și menținerea unei structuri optime a capitalului în vederea reducerii costului de capital.
La fel ca și celelalte companii care își desfășoară activitatea în acest sector, Societatea monitorizează capitalul pe baza indicatorului gradului de îndatorare. Acest indicator se calculează prin împărțirea datoriei nete la capitalul total. Datoria netă se calculează scăzând din totalul împrumuturilor (inclusiv "împrumuturile curente și pe termen lung", după cum se arată în situația poziției financiare) numerarul și echivalentele de numerar. Capitalul total se calculează adăugând la "capitalurile proprii" din situația poziției financiare datoria netă.
Valoarea justă a instrumentelor financiare care sunt tranzacționate pe o piață activă se bazează pe prețurile de piață cotate la sfârșitul perioadei de raportare. Valoarea justă a instrumentelor financiare care nu sunt tranzacționate pe o piață activă este stabilită prin utilizarea tehnicilor de evaluare.
Se consideră că valoarea contabilă minus provizionul pentru deprecierea creanțelor și datoriilor comerciale aproximează valorile juste ale acestora. Valoarea justă a datoriilor financiare cu o perioadă de decontare mai mare de 6 luni este estimată prin actualizarea fluxurilor de numerar contractuale viitoare la rata curentă a dobânzii de pe piață aflată la dispoziția societății pentru instrumente financiare similare.
Estimările și raționamentele sunt evaluate continuu și au la bază experiența istorică și alți factori, inclusiv anticipările privind evenimente viitoare care sunt considerate rezonabile în condițiile date.
Societatea elaborează estimări și ipoteze referitoare la viitor. Estimările contabile rezultate vor fi, prin definiție, rareori egale cu rezultatele reale corespunzătoare. Estimările și ipotezele pentru care există un risc considerabil de a determina ajustări semnificative ale valorii contabile a activelor și pasivelor în anul financiar următor sunt abordate în cele ce urmează.
Societatea se supune impozitului pe profit dint-o singură jurisdicție (România). Există numeroase tranzacții și calcule pentru care determinarea impozitului final este incert. Societatea recunoaște datoriile în vederea auditului financiar anticipat pe baza estimărilor dacă se vor datora impozite suplimentare. Acolo unde rezultatul fiscal final al acestor chestiuni este diferit de sumele inițial înregistrate, aceste diferente vor avea impact asupra activelor și pasivelor de impozit pe profit curente și amânate în perioada în care se realizează această determinare.
Valoarea actualizată a obligațiilor de pensii depinde de o serie de factori, care sunt stabilite pe o bază actuarială folosind o serie de ipoteze. Ipotezele utilizate la determinarea costului net (venit) pentru pensii includ rata de actualizare. Orice modificări ale acestor ipoteze vor avea impact asupra valorii contabile a obligațiilor de pensii. Societetafolosește rata dobânzii de referință BNR ca rata de actualizare a obligației de pensii, la sfârșitul fiecărui an.
Building tools?
Free accounts include 100 API calls/year for testing.
Have a question? We'll get back to you promptly.